Curtea Contituțională arată, în motivarea deciziei prin care a declarat neconstituționale multe dintre modificările aduse Codului penal, că noua definiție a infracțiunii de abuz în serviciu echivalează cu o dezincriminare a acestei fapte.
CCR argumentează că, în noua formă în care este definită fapta, legea ar permite ca un funcționar public să scape nepedepsit în cazul în care comite această infracțiune fără a obține un folos pentru el sau pentru familie sau în cazul în care ar refuza să-și îndeplinească îndatoririle de serviciu. De asemenea, CCR a reproșat majorității PSD-ALDE că a încălcat decizia Curții din 2016 referitoare la abuzul în serviciu, nepunând de acord prevederile din Codul Penal cu respectiva decizie.
Noua definiție a abuzului în serviciu adoptată de PSD-ALDE, la propunerea lui Tudorel Toade,r și desființată de Curtea Constituțională spune că infracțiunea înseamnă "fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”.
G4media.ro prezintă, pe scurt, cele mai importante puncte din decizia Curții Constituționale referitoare la abuzul în serviciu:
- sintagma „în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv” creează premisa necesară realizării unor vădite acte de abuz în serviciu ai căror beneficiari să fie terţe persoane care nu au nici un grad de rudenie sau afinitate cu autorul faptei;
-sintagma „un folos material” permite unui funcționar public să comită infracțiunea de abuz în serviciu cu condiția să nu realizeze vreun folos din fapta sa;
- sintagma ”refuzul de a îndeplini un act” – s-ar accepta că abuzul în serviciu va presupune doar exercitarea defectuoasă a competenţelor funcţionarului [prin refuzul de a îndeplini un act], nu şi neexercitarea acestor competenţe;
- Majoritatea PSD – ALDE a încălcat Constituția prin ignorarea deciziei din 2016 a CCR referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu;
- Imunitatea pentru infracțiunea de abuz în serviciu acordată celor care ”elaborează, emit și aprobă acte” ar permite membrilor Guvernului să încalce legea.
Explicațiile pe larg oferite de Curtea Constituțională pot fi citite AICI.