Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

elevi
Categorie: Știri naționale

 

• Într-o scrisoare publică, 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Alex Ștefănescu, Horea Paștină, Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, Andrei Cornea, Nicolae Manolescu, Radu Vancu, care îi cer ministrului Educației reanalizarea proiectelor de legi și prelungirea perioadei de dezbateri.
• Intelectualii atrag atenția asupra urmărilor dezastruoase pe care le-ar avea unele dintre schimbările propuse de Minister: coborârea nivelului cunoștințelor, discriminarea unor materii chiar dacă există performanță și descurajarea gândirii și creativității elevilor.

O scrisoare deschisă semnată de 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Alex Ștefănescu, Nicolae Manolescu, Andrei Cornea, Horea Paștină, Radu Vancu, Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, a fost adresată public ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, pentru modificarea radicală a proiectelor de Legi ale educației și prelungirea perioadei de dezbatere publică.
Asta după ce Sorin Cîmpeanu a lansat în dezbatere publică legile Educației, în plină perioadă de concedii, cu dată finală astăzi, 24 august. Semnatarii apelului atrag atenția asupra unor schimbări care vor avea urmări dramatice în formarea generațiilor tinere.

„Domnule Ministru, înțelegând seriozitatea și importanța unui asemenea demers, educația fiind o direcție prioritară a administrației prezidențiale, vă rugăm să vegheați la asigurarea calității lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca și prin prelungirea perioadei de dezbatere și restructurare. (…) Considerăm necesară implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor de legi ale educației, destinate reformării sistemului educațional de amploarea intenționată, care sunt în măsură să îmbogățească patrimoniul educației românești”, atrag atenția cele 100 de personalități ale mediului academic românesc.

CITEȘTE ȘI: TEATRUL PLOIEȘTI. Mihaela Rus: „Ne așteaptă o stagiune nouă, cu două festivaluri internaționale și multe surprize”

Profesorii și cercetătorii îi înaintează ministrului Educației o listă de modificări ale proiectelor și o serie de întrebări.

„Ne exprimăm, dintru început, rezerva față de abordarea eclectică ilustrată cu prisosință de fundamentările și de prevederile proiectelor de lege”, spun semnatarii.

Testarea digitală

„În acest context, surprindem modificări substanțiale aduse examenelor naționale (evaluarea națională și bacalaureat) și ne exprimăm îngrijorarea față de caracterul actualizat al evaluării, de natură să ignore problemele primordiale ale învățământului în favoarea unora periferice, mai degrabă simptomatice. Apreciem că modalitatea propusă (testare standardizată în format digital) reprezintă factor de vulnerabilitate la adresa interesului, aptitudinilor elevilor și chiar la adresa dimensiunii morale a personalității acestora. Totodată, amplifică riscul ca mii de elevi să nu își atingă potențialul pe parcursul anilor de studiu și determină ratarea viitorului profesional. Acest tip de evaluare are potențialul de a orienta elevii spre memorizare, ceea ce va afecta inteligența, va eroda caracterul și voința elevilor, va împiedica însușirea cunoștințelor astfel încât să li se dezvolte capacitatea de a le aplica, va descuraja descoperirea și exersarea funcțiilor gândirii, libertatea de gândire și de acțiune, creativitatea și spontaneitatea”, se arată în scrisoare.
„Considerăm că examenul la limba și literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoștințelor elevilor. (…) Semnalăm că este necesar ca limba și literatura română să beneficieze de un număr suficient de ore în planul-cadru și de o evaluare adecvată”, mai atrag atenția semnatarii petiției.

Formarea profesională

În ceea ce privește formarea profesională, „considerăm că este necesară demarcația netă între cele trei filiere (teoretică, vocațională, profesională) și, așa cum sunt prevăzute diferențe structurale și organizaționale (curriculum, programă, plan cadru etc), trebuie să existe și diferențe de evaluare. Altfel, existența însăși a specializării în timpul studiilor liceale va apărea ca inutilă. Totodată, ar apărea consecințe negative greu de estimat, odată ce am nivela în jos standardele de calitate. România de mâine își pune în pericol numeroase domenii-cheie într-o societate, deoarece ar deveni incapabilă să le pregătească specialiștii”, mai susțin semnatarii.

Evaluarea diferențiată

În ceea ce privește înlocuirea evaluării cu note în calificative la materii precum Educație fizică sau Arte, semnatarii susțin: „Sunt discriminați elevii care vor să performeze la aceste materii, ca și profesorii ce predau disciplinele respective: deși au același statut profesional ca și ceilalți, nu au dreptul de a acorda note, ci doar calificative. Se reglementează practic diferențe între disciplinele școlare care devin de rang prim și altele de rang second”. „Propunem eliminarea articolelor care stipulează organizarea de admitere separată la colegiile naționale. Este necesar să existe o modalitate unică de admitere în ciclul liceal, care să asigure echitatea și nediscriminarea”, mai susțin semnatarii.

Ideologia în școală

Educația pentru viață ca disciplină obligatorie, împărțită în module, pe întreaga perioadă de școlarizare lasă posibilitatea introducerii unor module cu caracter politico-ideologic, iar școala ar trebui „rămână un spațiu al cunoașterii și al însușirii valorilor morale, departe de arena disputelor politico-ideologice”, mai spun intectualii.

Desființarea performanței extrașcolare

Trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare, din subordinea Ministerului Educației în cea a consiliilor locale „ încurajează manifest desființarea lor. Mai observăm (art 215, alin.9) și că profesorilor din aceste unități li se acordă un răstimp de zece ani pentru a se transfera în învățământul de masă”, mai atrag atenția semnatarii petiției.
Mai mult, „Dacă unităților de învățământ din filiera teoretică și vocațională li se permite școlarizarea pe două filiere în aceeași unitate (alin.6, 7), în schimb liceele profesionale nu ar mai avea dreptul să acrediteze și clase de vocațional sau teoretic, deși cererea pentru ele există”, se mai arată în scrisoare.

Cine răspunde?

Semnatarii au și o serie de întrebări:

- Care mai este valoarea studiului din cei patru ani de liceu, dacă întrebările din trunchiul comun (română, matematică, științe, istorie, geografie, științe socio-umane) trebuie să fie accesibile tuturor filierelor și profilelor, într-o probă comună de bacalaureat?
Vor exista platforme online și cărți cu teste grilă similare celor destinate obținerii permisului de conducere?

- Cât de jos se va coborî nivelul cunoștințelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferențiate în funcție de filieră, să poată fi susținut și de elevii de liceu teoretic, dar și de cei de școală profesională?

- Problema slabei promovări în rândul elevilor de profesională ar putea fi abordată prin prevederi de tipul obținerii unui certificat/atestat, în loc să nivelăm în jos standardele de calitate?

Petiția semnată de critici literari, scriitori, filozofi, jurnaliști, cadre didactice nu a primit, deocamdată, niciun răspuns.

CITEȘTE ȘI: Parada autovehiculelor de colecție completează Jazz on the Rooftop

Back To Top