• Rusia a deschis dosar penal pe numele lui Mircea Barbu, corespondent HotNews care a mers în Kursk.
• CNA arată, într-un comunicat de presă transmis, sâmbătă, că relatările lui Mircea Barbu, accesibile şi în mediul online, sunt realizate cu profesionalism şi nu pot fi confundate cu acte ostile de propagandă.
• Ministerul Afacerilor Externe a condamnat, vineri, faptul că Rusia a deschis anchete împotriva a trei jurnalişti, subliniind că reprezentanţii presei trebuie protejaţi şi nu reduşi la tăcere.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat vineri deschiderea de dosare penale pentru trecerea ilegală a frontierei pe numele jurnaliștilor Mircea Barbu, corespondent HotNews.ro, și Fletcher Young și Catherine Diss de la televiziunea australiană ABC, anunță publicația rusă Interfax.
Reacția MAE: Este un atac flagrant la libertatea presei
Ministerul Afacerilor Externe a condamnat, vineri, faptul că Rusia a deschis anchete împotriva a trei jurnalişti, subliniind că reprezentanţii presei trebuie protejaţi şi nu reduşi la tăcere.
"Condamnăm cu fermitate decizia Rusiei de a deschide anchete penale împotriva unor jurnalişti, inclusiv Mircea Barbu, pentru faptul că au relatat din Kursk. Acesta este un atac flagrant la adresa libertăţii presei şi împotriva drepturilor fundamentale. Jurnaliştii trebuie să fie protejaţi, nu reduşi la tăcere", a transmis ministerul român pe platforma online X.
Dosarele au fost deschise pentru că cei trei jurnaliști au realizat reportaje în regiunea rusă Kursk, unde armata ucraineană a lansat o incursiune la începutul lunii august.
În total, începând cu 17 august, Rusia a deschis dosare penale pe numele a 12 jurnaliști străini pentru că au relatat din regiunea Kursk.
Proceduri au fost declanşate inclusiv împotriva unor jurnalişti ai canalului american de televiziune CNN, canalului italian RAI sau german Deutsche Welle.
Jurnaliştii vizaţi de aceste anchete nu par să se afle în Rusia, însă riscă acolo până la cinci ani de închisoare, conform Codului Penal rus.
Mircea Barbu, apel către comunitatea internațională și către toți cei care cred în puterea adevărului
Drept reacție la decizia Moscovei, Mircea Barbu a transmis că situația în care se află „ridică semne de întrebare asupra libertății presei și a drepturilor fundamentale ale jurnaliștilor”.
„Această acțiune reprezintă nu doar un atac direct asupra libertății mele de exprimare, ci și o amenințare la adresa tuturor jurnaliștilor care își asumă riscuri pentru a aduce în fața publicului adevărul despre conflicte armate și situații de criză. Conform Convenției de la Geneva, jurnaliștii trebuie să fie protejați în timpul desfășurării activităților lor, iar orice atac asupra acestora este o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale”, a transmis Mircea Barbu.
El a calificat drept „inacceptabil ca un jurnalist să fie hărțuit și persecutat pentru simplul fapt că își exercită meseria”.
„Mesajul pe care FSB-ul îl transmite este clar: nu tolerăm voci independente care pun la îndoială narațiunile oficiale. Dar eu nu voi ceda. Voi continua să relatez faptele, să aduc la cunoștința opiniei publice realitățile din zonele de conflict și să apăr valorile jurnalismului liber. Aș dori să fac apel la comunitatea internațională, la organizațiile care apără drepturile jurnaliștilor și la toți cei care cred în puterea adevărului. Nu putem permite ca frica și intimidarea să ne reducă la tăcere”, a precizat Mircea Barbu.
Amenințat cu moartea după reportaj
După publicarea reportajului în HotNews, Mircea Barbu a fost vizat de amenințări cu moartea făcute de propagandiști ruși. „Rachetele Iskander sunt mai eficiente ca dosarele penale”, a fost mesajul publicat pe canalul de Telegram „Dva maiora”, care, conform propriei descrieri, este al „militarilor adevărați” și are peste 1,1 milioane de urmăritori.
De asemenea, Moscova a reacționat, prin vocea Ambasadei Rusiei la București, după ce trimisul special al HotNews.ro, Mircea Barbu, i-a însoțit pe militarii ucraineni în teritoriile ocupate din Kursk, unde a realizat un videoreportaj exclusiv. Diplomația Kremlinului spune că dacă e adevărat că jurnaliștii nu sunt ținte și că ei pot trece granițele în timpul unui război, atunci de ce jurnaliști ruși au fost omorâți de armata și serviciile secrete ale Ucrainei.
Autoritățile ruse au afirmat că reporterul Mircea Barbu a intrat ilegal în Rusia și a cerut redacției de la București „să condamne acțiunile teroriste ale forțelor armate și ale serviciilor de informații ale Ucrainei, care vânează și ucid în mod deliberat de câțiva ani colegii lor jurnaliști ruși”, titrează Hotnews.ro.
Ce spune CNA
„Forţele militare angajate în luptă nu trebuie să considere că jurnaliştii care relatează din zone de conflict sunt inamici. Ei trebuie să fie protejaţi pentru a le permite să transmită publicului informaţii cât mai apropiate de realitatea din teren. Hărţuirea acestora constituie un atentat la libertatea de informare şi la liberul acces la informaţii de un excepţional interes public", precizează reprezentanţii Consiliului.
În acest context, CNA informează Ministerul Afacerilor Interne cu privire la situaţia jurnalistului Mircea Barbu şi solicită „analizarea urgentă a asigurării protecţiei acestuia”, dat fiind anunţul Federaţiei Ruse, dar şi mesajele de mobilizare în reţeaua de comunicaţii Telegram prin care se propune chiar suprimarea vieţii jurnaliştilor care au intrat în Ucraina.
De asemenea, CNA a decis să informeze comisiile pentru cultură şi media din Senat şi Camera Deputaţilor cu privire la jurnalistul român, „în sensul solicitării acestora de a reacţiona public, în virtutea atribuţiilor parlamentare existente”.
Potrivit comunicatului citat, Consiliul Naţional al Audiovizualului va informa şi forurile europene de protecţie a jurnaliştilor, iar scrisoare de protest va fi trimisă ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, se mai arată în comunicatul amintit.
„CNA rămâne ferm angajat valorilor de protecţie a jurnaliştilor şi a celor care garantează libertatea de exprimare. Gestul Federaţiei Ruse nu face altceva decât să confirme, încă o dată, că regimul totalitar, brutal, bazat pe frică, este preferat în Rusia, în contrast cu drumul democraţiei europene la care România s-a angajat”, adaugă sursa citată, titrează agerpres.ro.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană