- Scris de Sebastian IGNAT
Alteţa Sa Regală Margareta, Principesa Moştenitoare a României, urmaş la şefia Casei Regale a României (jure sanguinis) şi Principesă de Hohenzollern (ad personam), Custode al Coroanei României (ad personam), îşi serbează astăzi onomastica. Principesa Margareta este cea mai în vârstă fiică a Regelui Mihai I al României, Prinţ de Hohenzollern, şi a soţiei sale, Regina Ana de Bourbon-Parma. Principesa României este a 82-a persoană pe linia succesorală a tronului britanic.
Majestatea Sa Regele a numit-o drept succesoare la conducerea Casei Regale de Hohenzollern-Sigmaringen, prin modificarea statutului complet al Casei Regale a României (Hohenzollern-Sigmaringen) promulgat prin semnătura Majestăţii Sale Regele Mihai I al României, pentru a succede tuturor celorlalte Statute si Legi ale Casei Regale, începând cu 30 decembrie 2007.
Principesa Margareta nu are copii, de aceea, conform statutului Casei Regale a României promulgat de Majestatea Sa Regele Mihai I, succesoarea Principesei Margareta la şefia Casei Regale este sora sa, Principesa Elena a României.
Statutul Principesei, conform legii salice
Potrivit ultimei Constituţii Regale democratice, cea din 1923, care stabilea succesiunea după legea salică, Principesa Margareta şi surorile sale nu pot succede la tronul României.
Totuşi, prin ordinul statutar al Casei Regale susmenţionat, Regele Mihai a desemnat-o pe Principesa Margareta drept moştenitoare a tronului cu titlurile de „Principesa Moştenitoare a României" şi de „Custode al Coroanei României", printr-un act care, în timpul formei de guvernământ republicane şi în absenţa aprobării Parlamentului Regatului României, are o însemnatate eminamente simbolică.
Cu aceeaşi ocazie, Regele Mihai a cerut instituţiei Parlamentului ca, în cazul în care naţiunea româna şi legislativul vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunţe din acel moment la aplicarea legii salice de succesiune.
Premierul Gordon Brown, iubirea din studenţie
În tinereţea sa, Principesa Margareta şi-a completat studiile universitare în Scoţia. La Universitatea din Edinburgh, Margareta a avut o relaţie cu Gordon Brown, liderul Partidului Laburist britanic, pe care nu a încetat să-l iubească, deşi l-a părăsit.
„A fost o poveste de iubire puternică. N-am încetat niciodată să-l iubesc, însă într-o zi nu mi s-a mai părut potrivită, era politică, politică, politică, iar eu aveam nevoie de grijă”, a declarat Alteţa Sa despre relaţia din tinereţe cu fostul premier al Marii Britanii.
Activitate
După absolvirea Universităţii din Edinburgh, Alteţa Sa Principesa Margareta a lucrat într-un număr de universităţi britanice, specializându-se în sociologie medicală şi politici de sănătate publică, ulterior participând într-un program de cercetare coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătaţii, concentrat pe elaborarea de recomandări de politici de sănătate şi proiecte de sănătate preventivă.
În 1983 s-a mutat la Roma şi s-a alăturat Organizaţiei de Alimente şi Agricultură a ONU, unde, ca membră a echipei proiectului Zilei Mondiale a Alimentelor, a lucrat la o campanie de promovare în masă a programelor de agricultură, nutriţie şi eradicare a sărăciei. Trei ani mai târziu s-a alăturat Fondului Internaţional de Dezvoltare a Agriculturii.
În toamna lui 1989 şi-a abandonat cariera la ONU şi s-a mutat la Geneva să lucreze împreună cu tatăl ei, devotându-se în întregime muncii de caritate pentru România. În 1990 împreună cu Majestatea Sa Regele Mihai, Alteţa Sa Regală Principesa Margareta pune bazele Fundaţiei „Principesa Margareta a României”.
Relaţia cu Principele Radu
Principesa Margareta s-a căsătorit pe 21 septembrie 1996 la Lausanne cu Radu Duda, cunoscut din 2007 ca „ASR Principe al României”, iar din 1999 şi ca „Principe de Hohenzollern-Veringen”, viitor „Principe Consort al României”, şi care, începând din 1999, o reprezintă în public pe Principesă şi pe întreg restul familiei regale de Hohenzollern, cel mai adesea singur.
Conform statutului Casei Regale a României promulgat de Majestatea Sa Regele Mihai I, în cazul unei viitoare femei Şef al Casei Regale a României, consortul său va primi titlul de „Alteta Sa Regală Principele Consort al României" (ad personam), (...) titlu, rang şi apelativ care va precede orice alt titlu, român sau străin, pe care îl poate avea, pe durata mariajului şi numai pe durata vieţii soţiei sale şi numai atâta timp cât aceasta rămâne Şef al Casei Regale Române.
Istoria corectă
La 30 decembrie 1947, cursul firesc al istoriei României a fost întrerupt brutal, prin forţarea Majestăţii Sale Regele Mihai I al României să abdice.
Monarhia constituţională, care a pus temelia României moderne, a fost abrogată ilegal, fiind instituită republica – o instituţie adusă în România de recent condamnatul regim comunist, o instituţie fără tradiţii, şi fără sprijin popular. A fost începutul celei mai negre perioade din istoria României.
Sursa foto 1: Revista Cariere
Sursa foto: site-ul Casei Regale a României – www.familiaregala.ro