Proiectul Dragnea privind descentralizarea, în realitate „județizarea", va bloca modernizarea României, propunându-și să transfere în mod uniform resurse care să fie gestionate de către consiliile județele după principiul pentru fiecare câte puțin, dintr-un disponibil financiar sau patrimonial național care se micșorează de la un an la altul, consideră Institutul pentru Politici Publice (IPP).
"Criticăm proiectul de lege Dragnea care așează Consiliul Județean în centrul dezvoltării locale. Agenda Dragnea, care nu exprimă o viziune de dezvoltare sustenabilă cu scenarii de îmbunătățire a calității serviciilor publice, promovează o viziune socialistă, de uniformizare a nivelului de dezvoltare/de echilibrare a sărăciei în interiorul județelor, prin susținerea ruralului de către un Consiliu Județean întărit în mod artificial. Consiliului județean i se dă posibilitatea de a avea, formal, venituri proprii (taxe încasate până în prezent de direcțiile deconcentrate ale Ministerelor), respectiv patrimoniu (prin preluarea activelor fostelor instituții deconcentrate, mai ales din domeniul tineretului și sportului, respectiv culturii - peste jumătate din paginile proiectului conțin liste de clădiri și bunuri care vor intra în patrimoniul, actualmente inexistent, al județului!), atrage atenţia IPP prin intermediul unui comunicat trimis presei.
Dezvoltarea României trebuie făcută în jurul centrelor urbane – singurele entități capabile să genereze dezvoltare dinamică și sustenabilă, în condițiile unei mobilități crescute a populației dinspre mediul rural spre cel urban, consideră IPP. În situația adoptării unui asemenea proiect de lege, municipalitățile/localitățile mari sunt descurajate să mai dezvolte/inițieze proiecte de anvergură atâta vreme cât nu le este recunoscut potențialul de a radia dezvoltare prin coagularea unor proiecte viabile (pe modelul dezvoltării urbane policentrice). Principii, altminteri clamate de actuala clasă politică conducătoare, cum ar fi cel al subsidiarității sunt ignorate cu desăvârșire în numele unui așa - zis sentiment de apartenență județeană rezultat în urma unor sondaje politice populiste organizate de MDRAP în ultima perioadă.
Asigurând servicii primare în mediul rural, grija Guvernului ar trebui să fie să descentralizeze serviciile publice la nivel urban, concentrând resursele în marile centre urbane (municipiile), ci nu întărirea unei structuri administrative - județul - fără nicio utilitate practică într-o viziune coerentă de dezvoltare care ar fi cuprins, în opinia IPP, comune, orașe și regiuni. Promotor al descentralizării, IPP atrage atenția că în scenariul foarte probabil al aprobării acestui proiect de lege, orice discuție despre crearea regiunilor – adevăratele motoare ale dezvoltării de proiecte integrate, va fi inutilă, nicio forță politică nemaireușind să determine actualii politicieni de la nivel județean să cedeze structurii regionale parte din puterea dobândită prin acest proiect.
"Fostul Președinte de Consiliu Județean Teleorman, ajuns Ministru al Dezvoltării Regionale, ne condamnă definitiv la perpetuarea unei administrații locale construite pe modelul comunist din 1968, incapabilă să se susțină financiar (în mediul rural) și dependentă de deciziile superiorului politic. Institutul insistă în continuare că autoritățile centrale trebuie să înceteze politica de susținere, cu resurse de la centru, a localităților care nu au capacitate să colecteze venituri pentru nici măcar un sfert din cheltuielile curente și de personal", critică IPP modelul propu de Liviu Dragnea.
Având în vedere realitățile binecunoscute din plan local, proiectul Dragnea dă o recunoaștere oficială domniei politicului (printr-un Președinte de Consiliu județean care decide, sub aparența formalității votării prin Consiliu, cine sunt conducătorii fostelor instituții deconcentrate - aprox. 35 persoane per județ) și pune punct unui model de dezvoltare a resurselor umane în administrația publică (carieră în funcția publică) propunând unul nou bazat pe contractul de management semnat cu același om - Președintele Consiliului Județean.
"Abandonarea discuțiilor pe marginea proiectului de regionalizare în favoarea județizării României nu este altceva decât măsura eșecului clasei politice de a-și asuma un proiect vizionar de reformă a administrației, care să treacă dincolo de mize economice și politice meschine. Deplângem lipsa unei reacții publice a orașelor mari față de acest proiect de lege care frânează dramatic dezvoltarea urbană în România și vom continua să promovăm modele alternative de dezvoltare care permit cu adevărat modernizarea României", se încheie comunicatul Institutului pentru Politici Publice.