Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

Categorie: Administraţie

Monitorul Oficial al României a publicat, miercuri, Decizia nr. 53/2018 a CCR, prin care Curtea Constituțională a României a declarat ca fiind neconstituțională legea de modificare a Legii nr. 215/2001, a administrației publice locale (VEZI DETALII). Prevederile vizate de această decizie extindeau competența prefectului, care devenea cel ce valida mandatul de consilier local sau județean intervenit în timpul exercitării mandatului CL/CJ.

Conferențiarul universitar Mihai Cristian Apostolache a anticipat decizia Curții Constituționale, prezentând argumente în acest sens încă de la momentul adoptării modificărilor, în parlament. ACum, având în față decizia completă a CCR, acesta a venit cu o serie de precizări.
“Din analiza considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 53/2018 se poate observa că susținerile noastre au fost corecte. Am spus, cu mult înainte de adoptarea acestei decizii, că legea care a modificat și completat legea administrației publice locale, în esență, încalcă principiul autonomiei locale, atacând chiar substanța acestui principiu, deoarece introduce prefectul în procedura de validare a mandatului unui consilier local sau județean, în situația în care validarea are loc în timpul exercitării mandatului consiliului local/județean (VEZI DETALII).

Practic, prin legea respectivă se extindea competența prefectului, autoritate statală numită și se restrângea, nepermis, competența autorităților locale alese de cetățeni prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, prin faptul că validarea mandatului unui consilier local/județean, validare care intervenea în timpul exercitării mandatului autorității deliberative locale/județene, se realiza prin ordin al prefectului și nu prin hotărâre a consiliului local/județean.

În afară de încălcarea principiului autonomiei locale, am arătat că dispozițiile din lege sunt neclare și, implicit, neconstituționale, deoarece reglementează un alt cvorum pentru ședințelor în care urmează să fie validat mandatul unui supleant, comparativ cu cvorumul reglementat în cazul ședinței de constituire a consiliului local/județean, în cadrul căreia se validează mandatele consilierilor aleși. Și acest aspect se regăsește subliniat în considerentele deciziei analizate", a declarat Mihai Apostolache, pentru observatorulph.ro.

Acesta se oprește, însă, asupra anumitor aspecte consemnate în decizia CCR, în precizările citate de sursa amintită. "În cuprinsul deciziei Curții Constituționale se regăsește și o teză cu care nu putem fi de acord. Curtea apreciază faptul că nu este nevoie de o procedură identică pentru validarea mandatului unui consilier local, în situația în care această operațiune intervine în momentul constituirii consiliului local/județean sau în timpul exercitării mandatului consiliului local/județean. Instanța de contencios constituțional folosește analogia și susține că în chiar textul Constituției există proceduri diferite pentru numirea membrilor aceleiași instituții, făcând referire la Guvern.

În opinia noastră, atât timp cât ne referim la validare, această operațiune juridică trebuie să beneficieze de același regim juridic indiferent de momentul în care intervine aceasta (la constituirea consiliului local/județean sau în timpul exercitării mandatului consiliului local/județean).

Mai mult decât atât, este nefiresc ca instanța de contencios constituțional să se raporteze, pentru justificarea susținerii sale, la o autoritate care are un mod diferit de desemnare. Guvernul este numit pe baza votului de încredere acordat de Parlament, iar consiliul local/județean este ales de cetățeni prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
De asemenea, în cazul Guvernului nu intervine operațiunea de validare a unui mandat ca în cazul autorităților locale deliberative. Comparația trebuie făcută cu o altă autoritate colegială aleasă de cetățeni prin vot, nicidecum cu o autoritate numită. Curtea Constituțională ar fi trebuit, de exemplu, să se raporteze la Parlament.

Dacă, însă, instanța de contencios constituțional s-ar fi raportat la Parlament, ca autoritate aleasă de cetățeni, întregul său raționament ar fi picat deoarece, în cazul acestei instituții, procedura de validare a mandatului unui parlamentar este identică atât în etapa constituirii autorității legiuitoare, cât și pe parcursul exercitării mandatului". Mihai Apostolache concluzionează, totuși, că "în ciuda neajunsurilor subliniate, în ansamblul său, decizia Curții Constituționale surprinde corect încălcările legii fundamentale prin legea supusă controlului de constituționalitate”.

Back To Top