Convocat luni, Consiliul Local Ploieşti a respins la vot proiectele pentru construirea a două grădiniţe, cu fonduri europene, după ce acestea nu au primit viză de legalitate, principalul obstacol fiind legat de costurile totale considerate mari, peste media naţională, şi în special de cofinanţarea pe care ar fi trebuit s-o asigure municipalitatea, de 70% din total într-unul dintre cazuri, respectiv de peste 90% în al doilea.
Obiectivele de investiţii vizau realizarea a două grădiniţe, pe Aleea Strunga, în cartierul 9 Mai, şi pe Bulevardul Petrolului, în zona Bariera Bucureşti. În total, fiecare ar fi costat aproximativ 14 milioane de lei, sumă considerată exagerată de mai mulţi consilieri, care au reclamat că firma de consultanţă care a realizat studiile de fezabilitate, plătită cu procente din valoarea totală, ar fi fost interesată să "umfle" costurile. Prezent la dezbateri, Silviu Novac, reprezentantul Integroup Engineering, firma care de mai mulţi ani asigură consultanţă în acest domeniu Primăriei Ploieşti, a negat acuzaţiile, explicând că proiecte de acest gen, la valori similare, au fost aprobate şi de primării din vestul ţării şi explicând că s-a ajuns la aceste valori totale pe de o parte din cauza Ordonanţei 114, care a crescut costurile firmelor de construcţii, şi pe de altă parte din cauza standardelor de securitate impuse de ISU după tragedia din Colectiv, care de asemenea au presupus investiţii suplimentare. Acesta a mai afirmat şi că o cotă importantă din total ar fi mers pe amenajările exterioare. Referitor la cofinanţarea pe care Primăria ar fi trebuit s-o asigure, aceasta ajunsese la aproape 70% din valoarea totală a unuia dintre proiecte, explicaţia fiind pusă pe seama faptului că Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional a păstrat în ghidul de finanţare un standard de cost de 7.700 de euro per elev, peste care nu se mai decontează nimic de la UE. În celălalt caz, Primăria ar fi trebuit să suporte din surse proprii peste 90% din valoarea totală a aşa-zisului proiect european, pe motiv că acesta ar fi fost pe lista de rezerve şi mai avea disponibilă doar o alocare de aproximativ un milion de lei de la UE.
"Nimeni nu face în ţara asta, pe fonduri europene, grădiniţe cu o cofinanţare de 2%. Ideea este în felul următor:noi avem nevoie de grădiniţe în Ploieşti. Avem două variante, le putem face doar din bugetul propriu - şi, atenţie, şi acolo trebuie să avem pompe de căldură sau alte sisteme care să-i permită unei clădiri publice să tindă spre consum zero de combustibil fosil, şi acolo trebuie să avem măsuri ISU aşa cum cere legislaţia în momentul de faţă, iar costurile nu sunt deloc mici - sau avem şansa ca cel puţin o treime din această construcţie s-o plătim din fonduri europene. Eu v-am pus pe masă patru proiecte, pentru realizarea a două grădiniţe. Dorinţa eu mi-am exprimat-o, v-am pus la dispoziţie toate informaţiile legate de costuri", le-a transmis primarul Adrian Dobre consilierilor locali care contestau proiectele.
Viceprimarul George Pană a oferit exemple din alte localităţi, reclamând că proiectele propuse la Ploieşti sunt foarte scumpe. "Am constatat cu toţii că am ajuns la un procent de 92% ca sumă pe care trebuie să o susţinem noi, adică aproape 13 milioane de lei, deci nu este o construcţie care să necesite o investiţie mai mică astfel încât să nu te sperie procentul. Am făcut o cercetare prin hotărârile altor unităţi administrativ-teritoriale din ţară şi m-am dus la nişte UAT-uri de lângă noi. Am găsit în Sectorul 5 un proiect care se referă la o grădiniţă cu opt grupe, pentru 160 de copii, cu program prelungit, suprafaţă construită 723 de metri pătraţi, noi avem 726, suprafaţă desfăşurată 2.169 de metri, noi avem 2.060, deci foarte apropiat. Ţin să precizez că studiul de fezabilitate a conţinut inclusiv cheltuieli pentru furculiţe, a fost un studiu având în vedere toate dotările, care a propus două variante. Varianta unu: 7.991.000 lei, din care construcţie plus montaj 5.324.000, varianta doi: 8.093.000, din care C+M 5.418.000. Pe noi ne costă 13 milioane, 14 milioane. Am mai găsit şi prin Buzău, scenariul unu - 5.400.000, scenariul doi - 5.700.000, ambele au structură subsol-parter-etaj unu-etaj doi, cea din Bucureşti are subsol-parter-etaj unu. Am mai găsit şi prin Sectorul 6. Cred că dacă îmi extindeam aria de căutare găseam mult mai multe astfel de exemple. O chestiune pe care am sesizat-o în toate aceste situaţii este că n-am regăsit aceastăminunată invenţie cu pompele de căldură, am găsit panouri solare, sisteme de încălzire clasică, alimentare cu apă etc.", a declarat viceprimarul Pană.
Proiectele de hotărâre nu au fost vizate de către secretarul municipiului, cel care, conform legii, trebuie să urmărească legalitatea documentelor, astfel că ele au fost supuse la vot, dar consilierii au evitat să le aprobe. Unul dintre principalele argumente aduse de secretar, în raportul negativ întocmit, a fost legat tocmai de costuri, considerate foarte mari, invocate de altfel şi de către Direcţia Economică a Primăriei.