Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

Categorie: APH Cultural

În organizarea unor asociaţii culturale româneşti din Spania, în Turnul (Torreon) din Torrelaguna, localitate situată la 75 de km de Madrid, între zidurile fostei mănăstiri franciscane, s-a desfăşurat o dezbatere intitulată "Copilul tău în ce limbă visează?", prima discuţie de acest fel despre Rumanol. În cadrul acesteia s-a încercat să se răspundă la întrebarea dacă Rumaniolul este idiom, jargon sau regionalism.

Fascinanta limbă română

Cine a studiat limbile romanice „occidentale” a putut să observe că limba română reprezintă un amestec fascinant de elemente familiare şi altele „exotice” şi stimulatoare pentru lingvişti. Trebuie adăugat că sunt absolut convins că o lingvistică romanică în cadrul căreia nu se află în prim plan şi limba română este o absurditate. Caracteristicile structurale ale limbii române permit romaniştilor să înţeleagă cu o precizie mai mare cum se prezentau limbile romanice în faza lor arhaică. Particularităţile sistemului românesc de declinare sunt deosebit de interesante dacă vrem să reconstituim istoria antică a limbilor romanice. Mai nou se poate observa o nouă variantă de romaniol-rumañol utilizată tot mai des în Regatul Spaniei.

Palabra util y fertil

Printre participanţi: Cornel Drinovan - Director al revistei Origini RomaniaOfelia Mariana Uţă Burcea - autoarea tratatului lingvitic "Trazos del español en el rumano escrito", Diego Muños Carrobles - spaniol îndrăgostit de limba română, autorul unui vast tratat sociologic asupra comportamentului românilor în Spania,Alexandru F. Dică - preşedintele Asociaţiei RoMadrid con "Rumañol = palabra útil y fértil”Horia Barna - director ICR, care a trimis conferinţei materialul intitulat "Română y rumaniol - como se propaga el rumano hablado por Europa", Concepción Fernández Diez - ce a reprezentat Colegiul Naţional al Doctorilor şi Licenţiaţilor în Ştiinţele Polítice şi Sociologíe, Alexandru Petrescu, Conte de Transilvanya, ziarist spaniol de origine română, considerat cel care a pus în evidenţă în Spania termenul de "Rumañol”, Francisco Martinez Sanz - consilierul departamentului "Tineret" din Torrelaguna, Ileana Bucurenciu - profesor la Universitatea din Alcala de Henares.

Româna de circulaţie europeană

Horia Barna a subliniat că propagarea limbii române vorbită în Europa - aşa cum este, de exemplu, amestecul rumaniol -, îmbogăţirea, abuzivă uneori, a românei prin asimilarea unor elemente lingvistice din spaniolă ar putea duce la transformarea acesteia dintr-o limbă de circulaţie redusă la una vorbită la scară majoră pe continent, ca urmare a imigraţiei româneşti în Occident, mai ales în ţările de limbă latină. "Propagarea curentă a rumaniolului, adaptarea sui generis la inevitabilul bilingvism poate face ca limba română, dintr-una de circulaţie redusă, să ajungă să aibă o circulaţie majoră", crede Horia Barna. Rumaniolul reprezintă un soi de lingua franca a românilor din Spania, "este o îmbogăţire abuzivă... dar cu afecţiune; declinările şi conjugările sunt modificate abuziv... dar eficient de către români”.

 

„Pidgin”


Pe de altă parte, participanţii au considerat că românii îşi respectă limba. Mulţi dintre ei abia aici au învăţat ce înseamnă identitate, istorie, cultură, limbă, ţară. S-au ridicat biserici româneşti din banii lor şi case ale cărţii româneşti, cu volume aduse de acasă. Spaniolii agreează sonoritatea limbii române. Nu puţini sunt cei care învaţă câteva cuvinte pentru a putea da, cu umor, o replică. Iar dacă noi, "căpşunarii", cei ce trăim în Iberia amestecăm cuvinte, o facem dintr-o necesitate curentă sau în cheie umoristică, superficial. Cineva a numit această manieră "Democraţie în sens unic".
Romaniol - Rumañol. O limbă creată artificial. Asistăm la apariţia unui "pidgin". Termenul s-a aplicat iniţial limbajului dezvoltat în coloniile engleze. Prin extensie, se aplică limbajului utilizat de imigranţi în noul loc de rezidenţă.
"Pidgin”-ul se referă la împrumuturi lingvistice. Este un dialect utilizat de marinarii şi comercianţii din zonele de porturi libere (franco) ale litoralului mediteranean în secolul XIV ce a continuat până la sfârşitul secolului XIX. Originea acestui termen nu este cu totul clară. Se presupune că acest cuvânt provine din pronunţia în chineză a cuvântului englez "business" ("afacere”, „negoţ"), dar ar putea proveni şi din expresia engleză "pigeon English" ("porumbel englez”), ce se referă la porumbel voiajor. În limba chineză tradiţională sau în cea simplificată modernă, „pinyin: yáng jÄ«ng bÄ«n”, ale cărui origini se situează în jurul râului JÄ«ng. Este limba francă (lingua franca), „împrumutată” din engleză, a celor ce trăiesc în regiunea Guangzhou.

Rădăcini româneşti, terminaţii spaniole

Relaţia se realizează preponderent la nivel de lexic, mai puţin la nivel morfo-sintactic. Rumaniol sau, în original, "rumañol" ar putea fi fuziunea sau amestecul dintre limba română şi cea spaniolă (casteliana - vorbită în cea mai mare parte a Regatului Spaniei). Termenul, denumit în argou "Rumaniol" se referă la o limbă a cărei fonologie, gramatică şi vocabular au apărut în Peninsula Iberică între anii 1995-2000. Emigranţii români stabiliţi în Peninsula Iberică au început să modifice involuntar rădăcinile cuvintelor româneşti la care au adăugat terminaţii spaniole. La alte cuvinte rumañole se observă alegerea formulei de exprimare celei mai scurte. S-au inventat involuntar verbe, adjective, substantive care sunt utilizate doar în conversaţiile din sânul familiilor române sau cele mixte.
Majoritatea specialiştilor lingvişti consideră că amestecul dintre două sau mai multe limbi implică, drept consecinţă, o bogăţie stilistică şi de vocabular pentru că permite utilizatorilor să se exprime liber. Unele studii despre bilingvism si contactul direct dintre limbi au constatat amestecul de coduri ca sinonime de deficienţă lingvistică (cf. Weinreich 1953 si Alvar 1986). Altele aparţin apărătorilor acestui fenomen, dar atrag atenţia că trebuie realizat doar atunci când se constată perfecta dominare a celor două limbi implicate (Henze 1997:88).

Ortodoxism romaniol

La Congres au fost studiate influenţele socio-culturale pe care limba castliană a avut-o asupra românilor ce au locuit sau locuiesc în Peninsula Iberică, la nivel oral sau comportamental: rumañolul vulgar - rumañolul necesar - funcţia utilă a limbii vorbite. Tema congresului a fost: „Romaniol (Rumañol) ca nou idiom - Cuvântul între corectitudine şi divagare, rumañolul scris şi (mai ales) cel vorbit”. Fenomenul a fost analizat de către iniţiatorii acestui prim congres de "romañol"-"rumañol" RroMadrid, Comunidad Rumanos en España Intereses Bilaterales, revista Origini şi pagina web www.spaniaromaneasca.com , Institutul Cultural Român, studenţi de la Universitatea „Spiru Haret” din Madrid. Congresul a urmărit ca acest nou fenomen să fie acceptat şi cunoscut şi în România, unde multe persoane consideră că cei care amestecă româna cu spaniola nu au respect pentru limba maternă şi taxează cu peiorativul "căpşunari" acest grup social. Primele analize şi nuanţări ale acestei noi apariţii lingvistice au apărut în data de 24 iulie, când cotidianul spaniol El Mundo, în suplimentul său duminical, a publicat un reportaj scris de subsemnatul (născut în Ploieşti). În cadrul emisiunilor postului de radio public naţional spaniol Radio Nacional de España, program numit "El Tranvia" (directori Olga Viza şi Javie Capitan) m-am referit la termenul de "rumaniol" ca desemnând jargonul utilizat de către românii rezidenţi în teritoriul iberic.

„Etnolectos”

Acest fenomen social, RUMANIOL, transformat şi într-un curent cultural-artistic al celor care trăiesc în Peninsula Iberică s-a perpetuat deja la a doua generaţie de emigranţi români, transformând limba într-o "herga" sau "idiom". Între cuvintele sau expresiile utilizate profesorii de limba română ce lucrează în Spania au remarcat de exemplu: „Am o sită („sita”: întâlnire, interviu, programare): tengo una cita”; „Sărut mano”: «te beso la mano»; Castelion: Castellón; „Ven aici: ven aquí”; „Am parlat: hemos hablado”; „Sunt ama de casa (Sunt femeie de serviciu în casă); Lucrez ca fontanero (lucrez ca instalator)”, „Soy pion (sunt zilier în construcţii)”, „encargaoa (şef al unei echipe de zidari)”.
"Azi mañana, am desayunat, de prisa, mi-am luat jaca şi bufanda şi am tomat la masina, arancand tranchilo, dar m-am atascat in trafico in caretera pe carilul din dreapta”. „Mi-a sunat movilul şi mi-a sărit contestatorul când căutam la cartera”. „O camarera mi-a dat o bira făcând vueltas ca o loca şi am pagat cu tarheta”.
Aceste "etnolectos" (aşa au catalogat lingviştii spanioli acest fenomen) ar putea fi traduse aproximativ:
”Azi dimineaţă am luat micul dejun, rapid, mi-am luat geaca şi fularul şi am urcat în maşină demarând liniştit, dar m-am blocat în trafic în şosea pe pista din dreapta. „A sunat telefonul şi a sărit robotul când căutam portofelul”. „O ospătăriţă mi-a dat o bere alergând ca o nebună şi am plătit cu cardul".

Back To Top