În această perioadă, pe simezele Muzeului Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus", se află expoziţia ABEL, a pictorului George Mircea. Nu rataţi această expoziţie pentru că artistul aduce, în faţa publicului ploieştean nu doar o diversitate de tehnici şi tablouri absolut noi, ci mai ales o temă prin care pictura lui devine o cale de introspecţie pentru orice privitor.
Tablourile de mari dimensiuni, printre care se strecoară gravuri, pictură de mici dimensiuni, dar şi sculpturi, sunt capabile să creeze o lume plină de noi sensuri, idei şi sentimente profunde, dar bazată pe una dintre temele cele mai profunde ale culturii: mitul, abordat prin prisma dualităţii.
Dualitate
„George Mircea nu expune pentru prima oară pe simezele muzeului nostru, a participat la expoziţii de grup, dar este prima dată când se află la noi cu o expoziţie personală. Tema expoziţiei este Abel, o temă şi un mit, de fapt o serie de mituri frecvent abordate în istoria omenirii, în artă, în literatură, în manifestările sprituale ale omeniri în general şi care fac adesea obiectul extrapolării. Este vorba despre mitul jertfei inocente şi al sacrificiului, despre păcătos, despre poziţionarea în raport cu timpul paradisiac pe care îl dezminte ca pe o absenţă, între păcat, violenţă, manifestări demagogice şi promisiunea de a recâştiga prin credinţă, prin artă, prin dreptate, mântuirea sufletului. Este vorba despre o temă ale cărei elemente sunt extrapolate până la tema dualităţii. Dualităţii metafizice şi mitice, şi, în acelaşi timp, reale şi concrete deopotrivă, a dualităţii omenirii în general, obiectivă, cea a binelui şi a răului, inocenţă şi păcat, teamă de moarte şi pedeapsă şi speranţa unei vieţi veşnice accesibile prin transcendenţă, a înfrângerii şi victoriei, a vinovăţiei şi remuşcărilor, până la dualităţile comune, ale modernităţii într-un mod foarte concret, foarte simplu", a spus, la deschiderea expoziţiei, Alice Neculea, directorul adjunct al Muzeului Judeţean de Artă „Ion Ionescu-Quintus" şi curatorul expoziţiei.
Abel
„George Mircea are un CV impresionant, cu sute de expoziţii, cu teme interesante şi o bogată reflectare în presă. Totuşi, în momentul în care am văzut expoziţia şi m-am lăsat dus, conotaţiile sunt absolut fabuloase. Încă de la titlul expoziţiei - Abel, în mintea mea au început să curgă şuvoaie de imagini şi de legături – pentru că, dacă este ceva interesant în pictură, este abilitatea de a construi legături şi conotaţii din domenii absolut distincte. Ştiam câte ceva de pictura lui George Mircea de la expoziţiile lui anterioare, dar ceea ce vedem astăzi – o parte din ce a a adus la Ploieşti – reprezintă un artist important aflat în plină forţă creatoare. Am să ponesc, în mod firesct de la titlu: Abel. Nu Cain şi Abel, nu Abel şi Cain, ci Abel, deşi undeva, există şi un Cain. Toate operele literare majore şi nu doar cele literare conţin, într-o formă sau alta, mitul vechilor greci sau chiar creştin. Mitul paradisului pierdut este o temă dragă lui George Mircea, este chiar una dintre lucrările artistului. George Mircea de tentaţia sumbrului, călăului, întotdeauna mai fascinantă decât cea a binelui, a luminii", a subliniat Florin Sicoie, directorul Muzeului gazdă.
„Interesant este că Abel, aşa cum apare în uriaşele pânze ale lui George Mircea, ia această formă a cavalerului, în care tonurile sunt întunecate. Abel este o victimă, prima victimă, primul om ucis. Abel înseamnă în ebraică, suflare. Veţi găsi, în această expoziţie, în afara de această temă, multe alte teme care vin în acest context: culorile, grădinile, vasul prin care curge apa, şerpii care înconjură pomul cunoaşterii, paradisul pierdut, altarele de jertfă, o tentaţie absolut fabuloasă care vine dintr-o zonă pe care artistul şi-a ales-o în cunoştinţă. Deloc întâmplător, cei doi oameni care i-au fost profesori, maestrul Horea Paştină şi maestrul Sorin Ilfoveanu, au avut această înclinaţie spre religios şi spre zona profundă a credinţei care păstrează numeroase teme", a mai adăugat Florin Sicoie.
Atitudine
„Prin informaţia sa şi prin ereditatea culturală, George îşi asumă şi aprofundează cu suficientă lumină şi înţelegere, teme majore. În Abel, George Mircea a însumat în această expoziţie o temă atât de gravă, o metaforă atât de frumoasă, şi, a etalat aproape toate temele majore pe care le puteţi regăsi în expoziţiile sale anterioare. În ultimii doi-trei ani, această temă îl pune pe pictor, cumva, într-o situaţie de atitudine publică: linia roşie care cred că, pentru pictor, înseamnă, practic, tema limitei. Care este limita până la care cunoaşterea poate sugera că se poate trece dincolo de ea prin cunoaşterea artistică? Din această perspectivă, expoziţia Abel este un eseu despre cunoaşterea nocturnă, a morţii. Din cealaltă perspectivă, a fundamentelor de bine şi rău ale lumii, înseamnă a învăţa să priveşti şi într-o direcţie – spre pădurea albă, dar şi spre inima pădurii negre în egală măsură şi de la egală distanţă şi să reuşeşti să fii înţelept în faţa celor două ipostaze pe care lumea însăşi ţi le oferă", a declarat criticul de artă Oliv Mircea, tatăl artistului.
Subiect
Artistul însuşi ne-a dezvăluit câteva aspecte despre tablourile expuse la Ploieşti.
„S-au spus foarte multe lucruri grele, dure peste care şi eu va trebui să mai meditez pentru că mă simt responsabil de ceea ce s-a spus despre expoziţie. Din punct de vedere tehnic, este o parte din munca mea din 2010, am adus mai multe lucrări tocmai pentru a da prilejul organizatorilor de a alege ceea ce se doreşte şi am lăsat lucrările de foarte multe dimensiuni pe dinafară pentru a nu încărca foarte mult expoziţia. În sens pictural, am dorit să aduc în prim plan această preocupare, înăuntrul discursului plastic, a subiectului. Au fost ani întregi, poate din pricina faptului că s-au ferit de comenzile care se făceau pe vremea comunistă, în care artiştii pictau pictură. Pictau după caz, pictau frumos, pictau abstract, pictau şi discursul picturii era pentru ea însăşi, în interior, frumuseţea de a picta. Vremurile noastre, mai libere, ne dau prilejul să abordăm subiectele, chiar subiectele importante ale culturii. În marea parte a secolelor în care s-a făcut pictură, s-a făcut pictură cu subiect. Şi vă dau simple nume de care eu m-am legat şi ataşat chiar prin ceea ce expun aici: Francisco de Zurbaran - această replică pe care încerc să i-o dau prin mielul mistic - o lucrare cu subiect - acestui artist mare al culturii europene. Sau prin abordarea personajului, a fiinţei umane, pornită ca o replică de la o lucrare a lui El Greco, care se numeşte „Cavalerul cu mâna la piept". Am încercat, şi pentru mine şi pentru privitor, o reevaluare a felului în care pictura poate să pătrundă, după caz, în colecţii, în case, în muzee. Aşa cum s-a spus, felul de a aborda temele este de sorginte nietzscheeană, cioraniană, dintr-o zonă a tragicului - o parte, cealaltă parte, dintr-o zonă aurorală, cum se spunea - a tezei iudeo creştine, iar ele, faţă în faţă, au fost abordate în aşa fel încât să se vadă şi limita dintre ele, felul în care aceste două modele deopotrivă stau împreună, deopotrivă trimit în direcţii diferite", ne-a dezvăluit George Mircea.
În expoziţie, se reunesc tablouri de mari dimensiuni, obiecte decorative, dar şi grafică de mici dimensiuni. „Asta era şi ideea: dacă tot am vorbit de contrast, întreaga expoziţie a fost gândită exact în poetica contrastului. Data viitoare, pentru că directorul instituţiei ne-a lansat invitaţia de a expune în tot muzeul, veţi avea parte şi de gravură de obiect tridimensiomnal, gips, papier mache. Arta începe de la momentul în care îţi alegi suportul pe care lucrezi, modul de a-l prepara, tehnica efectivă, raporturile pe care le foloseşti – dacă un dreptunghi îl pui în picioare sau culcat, până la final, în modul în care îl finalizezi: dacă l-ai protejat cu o ramă şi ai ajuns să-l şi expui. În cazul nostru nu se deranjează unele pe celelalte şi reuşim să folosim spaţiul fără a-l aglomera în proporţie de sută la sută, la maxim de potenţial. În continuare voi itinera expoziţia la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca şi voi continua cercetarea începută. Printre cele de pe simeze, sunt şi lucrări de acum o săptămână şi jumătate", ne-a mai spus pictorul.
GALERIE FOTO
