Toate drumurile m-au dus în seara zilei de miercuri, 1 octombrie 2008, către un templu al Artei inedit din Câmpina, edificat într-o manieră europeană sublimă, care a impresionat publicul invitat. L-am descoperit, împreună cu prietenul meu, Christian Crăciun, graţie joncţiunii chiar cu pictorul invitat să expună pe simezele MAV d'art Gallery, maestrul Victor Munteanu, în colţul pe care stradela îl făcea cu Aleea Luminii - gura de rai ce duce spre somptuosul palat. Prezenţi: Walter Paraschivescu, liderul Filialei UAP judeţene, Ion Şinca, Florin Şuţu, Tiberiu Adet şi soţia lui - aşi ai picturii contemporane ploieştene, Lidia Nicolae, nomber one în pictura şi grafica hautte-coutture, artista plastică de viguroasă sorginte gustav-klimtiană, George Sitaru, sculptor inimitabil şi profesorul şi istoricul Alin Ciupală.
Spaţiu de o modernitate uimitoare, de un rafinament artistic european, MAV d'art Gallery găzduieşte prima expoziţie de pictură pe care cei vreo 50 de invitaţi au aplaudat-o în clipa în care maestrul Alfred Dumitriu, exuberantul proprietar al sălii, a invitat pe criticul de artă Dan Rădulescu, alături cu expozantul, (foto 1) să prezinte evenimentul. Emoţii indescriptibile pentru familia Dumitriu - trio-ul Maria, Alfred şi Vlad (doamna, domnul şi fiul d-lor), pe fundalul exotic al expoziţiei permanente ce domină MAV d'art Gallery, strălucind de bronzuri, plachete şi lucrări spaţiale, de sculpturi în lemn masiv, amintind de voluptăţile brâncuşiene...
A vorbi despre opera maestrului Victor Munteanu pare anacronic, câtă vreme lucrările înseşi sunt în aşa fel gândite şi elaborate încât, într-o cosmică tăcere, ele îţi povestesc despre ele şi, în chip fericit, despre crezul artistic al autorului lor. Sarabanda culorilor în toată cromatica lor posibilă, decriptată într-o geometrie infailibilă, unică prin stil şi tehnică picturală, panoramează, pe distanţa a vreo 60 de tablouri, magia transpusă în dreptunghiuri ce devin efigii animate de ideograme fascinante prin simplitatea trasării în cvadraturi ingenioase şi adâncimea lor filosofică. Domnii şi doamnele ce s-au perindat prin faţa acestor febrile fantasme coloristice, al căror desen deliberează de fiecare dată în favoarea capodoperei, s-au lăsat în voia unei grandioase dualităţi fascinatoriu - meditative interiorizatoare.
Poftiţi şi luaţi aminte, căci artistul adevăr grăieşte, explicându-şi operele astfel: Nu te aude nimeni, Taina oglinzii, Poarta zeului (foto 3, nr. 31), Îndrăgostire, Un semn al clipei, Semnul care te aşteaptă (foto 4, nr. 36), Scara lumii, Aievea... Lumea..., Atât: Doar trepte, Taina furtunii, Semn din trecut, Zile de toamnă (foto 5, 9 desene, nr. 47), Ecoul nu se mai întoarce, Spaţiul care a trecut, Rămâne singurătatea, Începutul pierdut, Am visat sau sunt visat?, Un adânc înalt, Sonata melancolică de la (etajul? - n.m.) 16, Străfulgerare, Anotimpuri uitate, Poveste fără sfârşit, Deschidere în noapte, Aici, doar acum, Visez că zbor...
Mulţumim, Victor Munteanu ! Felicitări, maestre Alfred Dumitriu !