Legenda spune că stejarul secular din Cajvana, bătrân de peste 800 de ani, a fost plantat după ce satul a fost nimicit în timpul marii invazii tătare din 1241. Bătrânii povestesc că însuşi Ştefan cel Mare s-a odihnit la umbra stejarului şi tot atunci a dat numele localităţii Cajvana.
Oraşul sucevean Cajvana este celebru în Moldova pentru numărul mare de locuitori plecaţi la muncă în străinătate şi pentru casele impozante care au fost construite în ultimii ani. Adevăratul simbol al localităţii este însă un arbore, titrează historia.ro.
Stejarul secular din Cajvana, declarat de Academia Română monument al naturii, cu o vârstă estimată la peste 800 de ani, este cel mai bătrân arbore din sud-estul Europei.
De stejar se leagă atât legenda întemeierii, dar şi numele localităţii. Stejarul de la Cajvana are o istorie îndelungată, care timp de sute de ani s-a transmis pe cale orală, din generaţie în generaţie. Legenda spune că în anul 1476 însuşi voievodul Ştefan cel Mare, însoţit de oştenii săi, ar fi poposit la umbra acestui arbore. Istoria stejarului din Cajvana ar fi însă mult mai veche. Din bătrâni se povesteşte că arborele ar data din timpul marii invazii tătare din anii 1241-1242.
Se spune că toți localnicii din Cajvana ar fi fost uciși de hoardele tătare, iar casele ar fi fost distruse din temelii. Oamenii au fost îngropaţi într-o mare groapă comună, la baza căreia a fost plantat spre amintire un stejar.
„Legenda stejarului are mai multe etape. Într-o primă fază se spune că a fost răsădit de localnici ca să-şi aducă aminte de năvălirile tătare. Apoi, o a doua etapă vizează venirea domnitorului Ştefan cel Mare pe aceste meleaguri", a explicat Gheorghe Pîţu, profesor de istorie la Liceul Tehnologic din Cajvana.
Chiar şi numele localităţii se pare că are o legătură cu stejarul secular. Legenda spune localnicii l-au întâmpinat pe voievodul Ştefan cel Mare cu un caş uriaş, care a fost foarte admirat de suita domnitorului. Se spune că de la această întâmplare s-ar ivit şi numele localităţii Cajvana, denumire stabilită chiar de voievod.
Stejarul are o înălţime de 22,4 de metri şi o circumferinţă la înălţimea pieptului de 11,01 metri. Această circumferinţă corespunde unui diametru formal de 3,5 metri. Trunchiul impozant, cu o formă cvasi-cilindrică, se împarte în două ramuri mari, care se înalţă vertical şi dezvoltă o coroană relativ bogată. La o estimare a volumului de lemn, specialiştii au stabilit o valoare totală de circa 85 de metri cubi, dintre care 35 de metri cubi pentru trunchiul propriu-zis, 39 de metri cubi pentru cele două ramuri principale şi 11 metri cubi pentru restul coroanei.
Mai exact, tot lemnul rezultat din urma tăierii arborelui ar încăpea în patru camioane cu capacitate medie. Până în 2006, volumul total al arborelui era chiar de 95 de metri cubi, dar atunci o ramură care se extindea peste drumul judeţean a fost tăiată din motive de siguranţă. Mai mult, în urmă cu un secol, înainte de începerea perioade de declin, volumul total al arborelui a fost estimat la 140 de metri cubi.
În urma datării cu carbon, specialiștii au confirmat vârsta stejarului. „Se poate afirma că acest arbore multisecular datează aproximativ din anul 1200, mai exact din perioada anilor 1125-1275", se arată în studiul realizat de prof. univ. dr. Adrian Pătruţ.
Aşadar, rezultatele datării cu radio carbon nu exclud legendele locale potrivit cărora stejarul din Cajvana ar data din timpul sângeroasei invazii tătare din 1241.
Stejarul era venerat de localnici, acesta fiind și motivul pentru care nimeni nu a încercat nimeni să-l taie.