Categorie: APH Cultural

Recent s-au împlinit 95 de ani de când a văzut lumina zilei eminentul prof. dr. doc. Victor Giuleanu, teoretician şi muzicolog de renume internaţional, DOCTOR HONORIS CAUSA al Federaţiei Universitare Internaţionale din Missouri (SUA) şi al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, personalitate de excepţie a ştiinţei muzicale şi învăţământului muzical românesc contemporan.

Studiile muzicale începute la Seminarul Teologic din Râmnicu-Vâlcea au fost continuate, între anii 1937-1941, la Conservatorul de Muzică din Bucureşti, unde a beneficiat de îndrumarea vestiţilor maeştri ai creaţiei şi pedagogiei muzicale:I.D.Chirescu, Alfonso Castaldi, Dimitrie Cuclin, Constantin Brăiloiu, Ştefan Popescu, Ioan Ghiga, Paul Jelescu ş.a.
După terminarea celei de-a doua confragraţii mondiale - la care a participat cinci ani pe ambele fronturi -, în anul 1946 frecventează cursurile Seminarului Universitar "Titu Maiorescu” din capitală şi ulterior Facultatea de Drept.

„Deceniul Giuleanu”

Activitatea didactică - căreia i-a dedicat mai bine de 60 de ani, a început prin predarea muzicii la renumitele licee bucureştene "Gh.Lazăr” şi "Matei Basarab” din capitală, iar din 1952 maestrul Victor Giuleanu devine, prin concurs, cadru didactic universitar promovând, cu brio, întreaga ierarhie universitară. În perioada 1963-1985, a fost numit profesor universitar şef de catedră, iar din 1985 şi până în anul 2000 profesor asociat, conducător de doctorat.

Începând din 1990, înfiinţează în capitala ţării o nouă facultate de muzică în cadrul Universităţii "Spiru Haret”, al cărei decan şi apoi prorector este până în ultimele clipe ale vieţii (23 decembrie 2006).
Apreciind realele sale calităţi de pedagog şi de excelent organizator, în 1960 a fost ales decan al Facultăţii de Pedagogie, Dirijat şi

Compoziţie Muzicală, iar din 1962 şi până în 1972, a îndeplinit, cu brio, funcţia de rector al prestigiosului conservator bucureştean, perioadă care a intrat în istoria acestei instituţii de peste 145 de ani (a fost înfiinţat în anul 1864) drept "Deceniul Giuleanu” sau, după cum a afirmat, în anul 2004, renumitul muzicolog şi critic muzical Luminiţa Vartolomei, secretar al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România - "Victor Giuleanu - Rectorul deceniului de aur” sau "Un ctitor de şcoală românească” (Viorel Cosma, Revista „Muzica”, nr.4, 2004, p.149-150).

Menuhin, Haciaturian, Oistrach

În această etapă istorică (1962-1972), prin uriaşe eforturi, dăruire şi pasiune greu de egalat, profesorul Victor Giuleanu a izbutit să construiască un nou local pentru conservator - cu săli speciale bine dotate, printre care superba sală de concerte "George Enescu”, să organizeze un studio pentru clasele de operă, spaţii speciale pentru bibliotecă, discotecă, laboratoare şi cabinete de profil precum şi o editură proprie. Tot în acei ani a reuşit să înfiinţeze o orchestră simfoncă profesionistă pentru studioul de operă, orchestra simfonică a studenţilor ("Camerata”), un Cvartet de coarde fără egal în acea epocă ("Academica”), un cor studenţesc ("Gaudeamus”), celebrul Cor Naţional de Cameră ("Madrigal”), formaţii de elită remarcate pe plan mondial. În aceste condiţii, conservatorul bucureştean s-a transformat într-o veritabilă universitate de muzică apreciată de cele mai strălucite personalităţi muzicale ale lumii: Yehudi Menuhin, Aram Haciaturian, Leopold Stokovski, David Oistrah, Virgilo Mortari, Dmitri Rostropovici, Georges Auric, Gaspard Cassado, Gunter Bialas etc.

În paralel cu exemplara sa activitate didactică şi de conducere, profesorul Victor Giuleanu s-a aflat şi la pupitrul unor instituţii artistice din capitală: Ansamblul "Ciocârlia” (1954-1959), Corul Academic Radio (1959-1960), şi a fost director onorific al Liceului de Muzică "George Enescu”.

Tratate „de grad superior”

De un imens interes pentru progresul ştiinţific general al învăţământului muzical din România s-au bucurat excepţionalele volume tipărite în edituri de prestigiu: ”Tratatul de teorie a muzicii” (vol. I şi II, în colaborare cu Victor Iusceanu), ”Ritmul muzical” (două volume), ”Dicteuri melodice”, ”Principii fundamentale de teorie a muzicii”, "Dicteuri armonice şi polifonice”, "Solfegii de grad superior” (în colaborare cu I.D.Chirescu), „Teoria Muzicii” - curs însoţit de solfegii aplicative, „Melodica bizantină”, manuale de specialitate pentru învăţământul preuniversitar de profil, devenind astfel "unul dintre cei mai de seamă autori de tratate şi manuale de specialitate din ţara noastră” (Viorel Cosma).

Pentru afirmarea valorilor perene ale şcolii muzicale naţionale contemporane, maestrul Victor Giuleanu a participat la numeroase reuniuni ştiinţifice intenaţionale ce au avut loc la Paris, Geneva, Montreux, Dijon, Graz, Tunis, Perth, Buenos Aires, La Plata, Bristor, Leningrad, Oregon, Tbilisi etc. A făcut parte, de asemenea, din prestigioase jurii de anvergură internaţională la Bucureşti, Rio de Janeiro, Geneva, Moscova, Sofia, Zwickau etc.

Arhitectul spiritual şi Prahova

Prin tot ce a înfăptuit pe plan naţional în domeniul ştiinţei muzicale şi pedagogiei muzicale, numele profesorului Victor Giuleanu se înscrie printre cei mai autorizaţi ctitori ai învăţământului muzical românesc, adesea fiind numit şi "Arhitectul spiritual al şcolii şi învăţământului muzical contemporan”.

Extraordinara sa activitate a fost răsplătită cu şase premii ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, cu Premiul Academiei Române (1975), cu ordine şi medalii ale Statului Român şi ale unor societăţi şi fundaţii internaţionale de pe lângă UNESCO, precum şi cu titlurile academice amintite. Numeroase dicţionare din lume i-au dedicat importante pagini.

Mulţi dintre studenţii săi au devenit maeştri ai muzicii româneşti, recunoscuţi pe plan naţional şi internaţional. Mă bucur că şi eu fac parte din rândul discipolilor săi. Pentru mine, maestrul Victor Giuleanu a fost şi rămâne principalul model de viaţă şi activitate în tot ceea ce m-am străduit să înfăptuiesc în domeniul culturii şi artei din judeţul Prahova.
Maestrul Victor Giuleanu a fost puternic legat şi de viaţa muzicală prahoveană. A colaborat efectiv cu reputatul compozitor şi profesor Paul Constantinescu - în timpul vieţii acestuia şi a sprijinit activitatea filarmonicii ploieştene şi a muzeului memorial ce poartă numele nemuritorului Paul Constantinescu.

Opera sa ştiinţifică şi didactică constituie, pe bună dreptate, o parte integrantă a patrimoniului ştiinţei şi culturii româneşti, cu o puternică înrâurire pentru formarea viitorilor muzicieni români (compozitori, interpreţi şi cadre dicatice) în conte4xt european şi internaţional.

La Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”

Aniversarea a 95 de ani de la naşterea ilustrului muzician a fost marcataă, miercuri, 11 noiembrie a.c., la Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”, printr-o emoţionantă manifestare muzicală organizată de către această cunoscută instituţie împreună cu Cenaclul Muzical „Paul Constantinescu” şi Fundaţia Oamenilor de Ştiinţă Prahova.
Viaţa şi opera de excepţie a maestrului Victor Giuleanu au fost evocate în primul rând de către unul dintre discipolii săi, prof. dr. Al. I. Bădulescu, care a adus în prim plan principalele date şi momente din tripla sa extraordinară activitate - didactică, ştiinţifică şi de conducere - în cadrul celui mai prestigios institut de învăţământ muzical universitar din România, Conservatorul de Muzică din Bucureşti (azi Universitatea Naţională de Muzică), unde, într-o perioadă deloc uşoară din istoria ţării, a izbutit să realizeze, pe lângă o nouă construcţie pentru instituţia respectivă, şi o seamă de transformări în structura şi programa analitică a învăţământului muzical superior, să înfiinţeze în cadrul Conservatorului formaţii muzicale profesioniste de elită.
Un amplu mesaj dedicat vieţii şi operei maestrului Giuleanu a transmis prof. univ. dr. Dan Buciu - rector de onoare al UNMB -, sugestiv intitulat „Victor Giuleanu - „Ctitorul şcolii muzicale contemporane româneşti”, care a fost citit de prof. Vasile Simion. O intervenţie de suflet a avut, de asemenea, prof. Corneliu Irimia, directorul Filarmonicii ploieştene, care, în calitate de student al maestrului, a relevat inetresante date despre profesorul şi Omul Victor Giuleanu.

Arta cea mai veche

De bun augur a fost alocuţiunea prof. univ. dr. Miron Oprea, preşedintele FOSP, care s-a oprit în primul rând asupra valorii excepţionale a operei teoretice a prof. Victor Giuleanu, în săpecial a tratatelor de teoria muzicii (circa o mie de pagini) şi ritmului muzical, lucrări ce deschid pentru cercetători un nou concept - de la matematică spre muzică şi nu invers -, principiu expus cu multe decenii în urmă şi de legendarul violonist Yehudi Menuhin („Muzica este arta cea mai veche, mai veche decât graiul omenesc”).
Manifestarea omagială s-a încheiat cu un valoros recital vocal-instrumental la care şi-au dat concursul mezzosoprana Cristina Trandafir şi soliştii Liceului de Artă din Ploieşti: Fabiola Ioniţă, Lucia Popescu şi Antonia Liţă (pian) şi violoniştii Mihai Alexandru şi Petre Vladimir. În progran au figurat lucrări de Paul Constantinescu. Fr. Chopin şi G.F. Haendel. 

 

Back To Top