Spre marea bucurie a melomanilor ploieşteni care ascultă cu vădită plăcere lucrările lui Ludwig van Beethoven, orchestra simfonică a Filarmonicii le-a oferit joi, 21 ianuarie 2010, un program dedicat integral opusurilor Titanului.
Sensibilitatea Biancăi-Andreea Călinescu
Sub conducerea dirijorului MIHAIL AGAFIŢA orchestra a redat convingător tragismul uverturii dramei „Coriolan” - opusul care a deschis spectacolul - şi, prin contrast, seninătatea, calmul, echilibrul lipsit de încrâncenări dramatice care patronează Simfonia a IV-a op. 60.
Concertul nr. 3 în do minor pentru pian şi orchestră a fost interpretat de BIANCA-ANDREEA CÄ‚LINESCU (Austria). Fostă elevă a Liceului de Artă „Carmen Sylva” din Ploieşti - clasa prof. Anca-Florentina Borcea -, BIANCA-ANDREEA CÄ‚LINESCU a apărut în calitate de solistă alături de formaţia Filarmonicii încă din perioada în care era elevă. An de an, evoluţia tinerei artiste a demonstrat câştigarea treptată a siguranţei pe scenă, dezvoltarea unei tehnici de bună calitate şi maturizarea personalităţii şi a concepţiei sale interpretative. Astfel, publicul a avut ocazia să admire o artistă formată, pe cât de sensibilă pe atât de sigură pe ştiinţa sa muzicală, care a ştiut să redea întreg spectrul de trăiri cuprins în partitura Concertului nr. 3 de Beethoven.
Un spectacol-tradiţie
Marţi, 26 ianuarie 2010, a avut loc pe scena Filarmonicii încă unul dintre spectacolele - devenite tradiţie - pe care orchestra simfonică le susţine în colaborare cu elevii Liceului de Artă „Carmen Sylva” din Ploieşti. Este inutil de subliniat importanţa perpetuării acestei tradiţii datorită căreia mulţi artişti - astăzi, confirmaţi - au făcut primii lor paşi în calitate de solişti alături de o formaţie profesionistă.
Un eveniment cultural: lansarea unui C.D.-Broşură intergrala pieselor pentru pian-solo de Paul Constantinescu
În deschiderea concertului a fost lansat un Compact Disc-Broşură ce conţine integrala pieselor pentru pian-solo de Paul Constantinescu alcătuit şi apărut datorită strădaniei doamnelor prof. dr. Sanda Hârlav-Maistorovici şi prof. Irina Ungureanu - conducătoarele Asociaţiei Culturale „Paul Constantinescu 2009” din Ploieşti - alături de elevii domniilor lor (elevi ai Liceului de Artă „Carmen Sylva”): Ioana Enea (clasa a XII-a), Fabiola Ioniţă (clasa a X-a) şi Lucia Popescu (clasa a IX-a) de la clasa doamnei prof. dr. Sanda Hîrlav-Maistorovici şi Silvia Mihai (clasa a VII-a) de la clasa prof. Irina Ungureanu. Cel care a marcat importanţa acestui eveniment editorial în viaţa muzicală ploieşteană - şi nu numai! - a fost domnul prof. dr. Ioan Mihai Cochinescu.
Acurateţe, eleganţă, discreţie
A urmat momentul mult-aşteptat: evoluţia celor patru solişti. Pentru a mai atenua emoţiile debutului şi pentru a-şi saluta publicul care îl admiră şi apreciază de foarte mulţi ani, Maestrul ILARION IONESCU-GALAŢI, cel care şi-a demonstrat de nenumărate ori deschiderea şi răbdarea de a îndruma şi susţine tinerele talente interpretative, a subliniat, la rândul său, importanţa oferirii acestei oportunităţi (de a apărea pe scenă în calitate de solişti) elevilor merituoşi şi care aspiră la cariera de instrumentişti profesionişti.
Primul solist a fost ALEXANDRU PÄ‚VÄ‚LOIU - clasa a XII-a (profesor: Dănuţ Bîndilă - care a interpretat cu acurateţe, eleganţă şi sensibilitate Concertul în Do major pentru oboi şi orchestră de Joseph Haydn. Remarcabil - din punct de vedere al discreţiei - a fost acompaniamentul orchestrei care i-a dat posibilitatea lui ALEXANDRU PÄ‚VÄ‚LOIU să-şi etaleze toate calităţile tehnice şi expresive.
Viziunea interpretativă a Ralucăi Constantin
A urmat o foarte tânără violonistă, RALUCA MARIA CONSTANTIN - clasa a VII-a (profesor: Adrian Ceapă) -, care a abordat una dintre cele mai dificile pagini destinate viorii acompaniate de orchestră: Concertul nr. 1 în sol minor op. 26 de Max Bruch. În ciuda problemelor tehnice recunoscute ale acestui opus, pregătirea temeinică a RALUCÄ‚I MARIA CONSTANTIN i-a oferit nu numai resursele de a le depăşi, dar şi de a contura o viziune interpretativă sensibilă.
Siguranţă şi aplomb
Partea a doua a programului a oferit, pentru început, publicului numeros şi entuziast aflat în sală, format - în majoritate - din elevii Liceului de Artă veniţi să-şi susţină şi încurajeze colegii, posibilitatea de a admira calităţile de excepţie ale clarinetistului MIHAI SEBASTIAN DRÄ‚GÄ‚NESCU - clasa a X-a (profesor: Elena Istrate). Acesta, cu siguranţă şi aplomb, a abordat Fantezia pe teme din opera „Rigoletto” de G.Verdi pentru clarinet şi orchestră de Luigi Bassi. Desigur, într-o primă instanţă, la MIHAI SEBASTIAN DRÄ‚GÄ‚NESCU impresionează uşurinţa şi acurateţea tehnică dar, ceea ce este - poate - mai important este faptul că această uşurinţă tehnică are la bază un sunet de o calitate deosebită, de ale cărui valenţe expresive tânărul clarinetist este conştient şi ştie să le folosească.
„Vulcanica” Fabiola Ioniţă
Ultimul solist al serii a fost FABIOLA IONIŢÄ‚ - clasa a X-a (profesor: dr. Sanda Hîrlav-Maistorovici) - care a interpretat Concertul nr. 3 în do minor pentru pian şi orchestră op. 37 de Ludwig van Beethoven. Interpretarea dată acestui opus de FABIOLA IONIŢÄ‚ a demonstrat prezenţă de scenă, siguranţă şi temperament vulcanic. Aceste calităţi au devenit şi mai evidente în momentul în care, deşi aflată după efortul impus de interpretarea lucrării beethoven-iene, tânăra pianistă a oferit - ca bis - Rapsodia ungară nr. 2 de Franz Liszt.
Veselie şi - uneori - tristeţe
Pentru concertul de joi, 28 ianuarie 2010, Maestrul ILARION IONESCU-GALAŢI a pregătit un program cu lucrări din creaţia lui Wolfgang Amadeus Mozart. Au putut fi ascultate Uvertura operei „Nunta lui Figaro”, Concertul nr. 19 în Fa major pentru pian şi orchestră Kv. 459 şi Simfonia nr. 35 „Haffner” Kv. 385.
A fost un concert deosebit de reuşit - din punct de vedere muzical -, viziunea interpretativă a Maestrului GALAŢI redând toate acele caracteristici de neconfundat ale stilului mozart-ian: eleganţă, cizelare până la perfecţiune, veselie şi - în unele momente - tristeţe neostentative.
Delicateţea Nastasiei Iacob
Claritatea şi aparenta facilitate a acestei muzici constituie pietre de încercare pentru orice instrumentist care se încumetă să o abordeze pentru că orice scăpare, orice neglijare a celui mai neînsemnat amănunt, orice abatere de la partitură sunt sesizate imediat de ascultători. NASTASIA IACOB, interpreta Concertului pentru pian, a demonstrat că poţi fi puternic fără a fi brutal, că se poate cânta curat şi sensibil fără pedanterie goală, că delicateţea tuşeului şi variaţiile dinamice echilibrate pot impresiona mai mult decât cântatul în forţă care se bazează strict pe numărul mare de decibeli. Păcat că publicul - speriat de temperatura din sală - nu a fost prea numeros.
Brahms şi Dvorak
Invitat la pupitrul dirijoral joi, 4 februarie 2010, va fi ROMEO RÎMBU. Programul spectacolului cuprinde Concertul nr. 2 în Si b major pentru pian şi orchestră op. 83 de Johannes Brahms în interpretarea lui HENRI BONAMY (Franţa) şi Simfonia a VIII-a în Sol major op. 88 de Antonin Dvorak.