Până la finalul lunii septembrie, ploieștenii au ocazia să vadă, pe simezele Muzeului Județean de Artă Prahova, o expoziție de pictură pe cât de originală, pe atât de provocatoare. Picturile aparțin artistului Tudor Zbârnea, director al Muzeului Național de Artă al Moldovei, supranumit de critici „pictorul de idei".
Prezent pe simezele Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus" cu 26 de pânze de mari dimensiuni, Tudor Zbârnea atrage, prin arta lui, la meditație, dar provoacă, în același timp, privitorul, la subiecte de profunzime interioară.
„Destinele artiștilor basarabeni din perioada interbelică au fost marcate de fragmentarea geografică a României Mari. Când România a intrat în zona de influență sovietică și teritoriul ei a fost sfâșiat, granițele fixate arbitrar pe Prut au dus la o divizare. După prăbușirea comunismului, spațiul cultural românesc se reunifică. Artiști basarabeni studiază în România, expozițiile plastice traversează în ambele sensuri Prutul, iar arta din România și Republica Moldova se face cunoscută în întreaga arie culturală românească. Lumea culturală s-a recoagulat și, în acest context, găzduim expoziția unui important artist basarabean, Tudor Zbârnea. O pictură frumoasă, o pictură de idei, care folosește miturile, arhetipurile și un artist care are și o coloristică specială, care m-a impresionat", a declarat, în cadrul vernisajului, Florin Sicoie, directorul Muzeului județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus".
Prezent la eveniment, criticul de artă Pavel Șușară a punctat câteva observații asupra artei lui Tudor Zbârnea.
„Tudor Zbârnea nu mai este nici pictor basarabean, nici pictor român, este pictor pur și simplu, iar privirea trebuie să fie cumva în consecința statutului lui. Lucrările lui și opera lui trebuie analizate în fluxul lor în timp. Este una dintre cele mai coerente, solide și mai bine articulate expoziții pe care le-am văzut în ultima vreme. Inițial, Tudor Zbârnea era mai sobru, mai meditativ în sensul imediat, avea un fel de melancolie și îngrijorare metafizică în lucrările lui, încât acestea nu comunicau atât prin culoare cât prin mister. Acum, Tudor Zbârnea și-a luminat paleta, este mult mai solar, mult mai luminos în expresie, fără să rupă continuitatea cu starea pe care a enunțat-o încă de la începutul picturii lui și pe care a consacrat-o după aceea", a menționat criticul.
„Din punct de vedere al limbajului lui actual, el folosește figurativul doar ca pretext pentru a-și desfășura un etos ascuns al imaginii, pentru că fiecare imagine trimite la o dimensiune mitică, arhetipală, a memoriei. Pe de altă parte, felul în care analizează aceste forme prin culoare și prin compoziție trimite cumva către experiențele pe care le-a declanșat în spațiul cercetării limbajelor", a mai declarat Pavel Șușară.
Din punctul de vedere al mesajului subliminal pe care lucrările lui Tudor Zbârnea îl transmit, „rămâne aceeași amplă panoramă metafizică și existențială pe care el a enunțat-o din primele lui momente. Fiecare plan ascunde un anumit istoric, o anumită poveste care și-a pierdut partea narativă și a rămas în partea ei de spontaneitate, de expresie nemijlocită. Este un joc extrem de subtil și de plăcut între imaginea ca element de sine stătător, între compoziție, jocul cromatic, tot ceea ce înseamnă punere în pagină a unui impuls plastic și «hallo-ul» pe care fiecare lucrare îl are în spate, aura ei atemporală, arhaică, pe care artistul o instrumentează. Lectura directă este singura care poate reda întregul evantai de sensuri, de trăiri, de semnificații ale lucrărilor lui Tudor Zbârnea", a mai adăugat criticul.
O mare surpriză la deschiderea expoziției lui Tudor Zbârnea a fost prezența reprezentanților Uniunii Artiștilor Plastici România, o delegație formată din membrii de conducere ai organizației deplasându-se special pentru acest eveniment.
La rândul său, artistul a mărturisit: „O expoziție este un mod de verificare publică, dar și personală. Acest cadru pe care-l ordonează o expoziție, lucrările venind în dialog unele cu altele, te fac să analizezi unele tratări, modificări, uneori conștiente, alteori mai puțin conștiente, pe care le facem în atelier și această expoziție cred că mă va ajuta, într-un fel sau altul, să revăd unele aspecte ale picturii mele, pe de altă parte să văd cum organizez următoarele expoziții pe care le voi avea la Sibiu și Cluj".
Pânzele expuse la Muzeul de Artă din Ploiești reprezintă „o selecție de lucrări din ultimii doi-trei ani, o preocupare permanentă a coborârii cumva în trecut, nu neapărat legată de cultura noastră, de spațiul românesc, deoarece, cu cât mai mult ne aprofundăm în cultura noastră vedem că avem foarte multe aspecte comune cu marile culturi. În acest sens s-ar putea spune că și în aceste lucrări se găsesc lucruri, momente din ceea ce am făcut și anterior acestei etape", ne-a mai spus artistul.
„Eu sunt interesat în a-mi exprima propriile trăiri, de aceea se și remarcă în permaneță discursul meu profund individual. Pentru mine arta, în general, nu neapărat pictura, trebuie să miște, să provoace. Sigur, în acest sens totul se produce direct proporțional cu ceea ce are privitorul. Poți aprinde interiorul privitorului dacă el dispune de acea combustie, altfel lucrurile pot rămâne ermetice. Acolo unde apar și semne, simboluri, în unele lucrări, o procupare anterioară de care am fost dominat, ele de multe ori rămân criptice. Ele vin de undeva, din interior, dintr-o anumită autoinstruire permanentă, însă multe lucruri în acest sens vin din subconștient și atunci ele pot avea deschidere către privitor, către cel care intră în contact cu pânza doar dacă aceste intenții de a te apropia sunt profunde și sincere. Pentru că altfel, în artă, cochetările sunt distrugătoare. În artă nu poți cocheta, nu poți încerca să pari altfel decât ceeda ce ești. Dacă mergi absolut deschis, lucrurile pot ajunge la inima spectatorului, se vor produce acele conexiuni", a încheiat Tudor Zbârnea.
În cursul lunii octombrie, Tudor Zbârnea va mai expune la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, iar în luna noiembrie se va afla cu 42 de lucrări pe simezele Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.