În acest an, opt absolvenţi şi şapte dascăli din Liceul de Artă „Carmen Sylva” vor trăi emoţiile „Concertului absolvenţilor” alături de orchestra Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploieşti, sub bagheta experimentatului dirijor Ilarion Ionescu-Galaţi.
În ediţia precedentă v-am prezentat patru dintre ei. În această ediţie vi-i prezentăm pe ceilalţi patru admirabili artişti.
Concertul va avea loc la data de 1 iunie, de la ora 19, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Ploieşti.
Andreea Dragu şi Mara Marinescu sunt pianiste şi colege începând cu primul an de şcolarizare, când doamna învăţătoare le-a luat de mână şi le-a condus în sala de clasă.
Andreea Dragu, născută în Ploieşti, la 25 aprilie 1991, a început studiul pianului cu doamna profesoară Grazia Cernătescu, care, la ieşirea la pensie, a predat-o spre îndrumare, profesoarei Sorina Vintilă. Anii de şcoală ai Andreei au acumulat rând pe rând, recunoaşteri ale sârguinţei cu care a abordat însuşirea acestui dificil instrument: la Concursul „Tânărul virtuoz” de la Ploieşti obţine ani de-a rândul premii (Premiul I în 2001, Premiul II în anii 2002-2006), la Concursul Naţional de Interpretare «Paul Constantinescu» (1999) obţine o menţiune; Juriul Concursului Internaţional de Interpretare «Marţian Negrea» îi conferă în anul 1999 Premiul III, iar în 2000 - Menţiune; participarea la Concursul de Interpretare Muzicală «W. A. Mozart» din 1999 şi 2001 îi aduce două Premii III; a mai participat la concursurile «Primăvara Artelor» (Bacău 2005) şi „Miniatura Romantică” (Galaţi 2007 şi 2008) unde de asemenea a fost distinsă cu Menţiuni. Participarea la aceste concursuri a fost dublată de apariţii periodice în public, la Muzeul de artă şi Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” din Ploieşti.
Mara Marinescu s-a născut la 7 martie 1992, în Ploieşti. Descoperă tainele cîntatului la pian încă de la varsta de 6 ani, în cadrul Liceului de Artă “Carmen Sylva”, la clasa profesoarei Grazia Cernătescu. Începând cu clasa a VI-a a devenit eleva profesoarei Sorina Vintilă. Asemenea Andeei, şi Mara a participat la numeroase audiţii şi recitaluri organizate pe scenele ploieştene şi a repurtat succese remarcabile la competiţiile la care a participat: «Tânărul virtuoz» (între anii 2001-2007, pe rînd Menţiune, Premiul III, Premiul II şi Premiul I); Concursul Naţional de Interpretare "Marţian Negrea" 2000 (Menţiune); Concursul “Miniatura Romantică” - Galaţi 2007 (Menţiune). În prezent se pregăteşte pentru admitere la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, având satisfacţia că e mai bogată sufleteşte datorită faptului că se poate exprima şi comunica cu semenii, prin intermediul sunetelor pianului.
Andreea şi Mara au pregătit pentru seara de rămas bun părţile a II-a şi a III-a din Concertul pentru două piane în Mib major KV 365 de W.A. Mozart. Le-a ajutat mult colaborarea cu profesoara lor corepetitoare, Ileana Braşov. În partea a II-a melodia expresivă a coardelor, încheiată cu o replică a oboaielor este acompaniată cu discreţie de trilurile celor două piane soliste. Imitându-se, dialogând, fie între ele, fie cu orchestra, solistele vor crea o atmosferă visătoare, din care răzbate un lirism nostalgic. Refrenul Rondoului, alături de cuplete, se înfiripă din teme pline de elan tineresc, vioaie şi vesele ca solistele acestei celebre pagini mozartiene.
Marius Birtea s-a născut la Ploieşti, la 28 decembrie 1990. În clasa a V-a a dat examen la Liceul de Artă din Ploieşti şi atunci a făcut cunoştinţă cu instrumentele muzicale. A ales să studieze clarinetul sub îndrumarea doamnei profesoare Elena Istrate.
A obţinut numeroase premii la concursuri şi olimpiade: Premiul II la Olimpiada Naţională de Muzică, faza zonală, în anii (2002-2003); Premiul III la Concursul Naţional “Marţian Negrea” timp de trei ani la rând (2002, 2003 şi 2004); Premiul II la Olimpiada Naţională de Muzică Bacău (2008). În anul 2009 palmaresul succeselor sale se îmbogăţeşte cu Premiul I la Concursul Naţional “Marţian Negrea” şi Premiul I la Concursul Internaţional “George Georgescu”, Tulcea. În acelaşi an a obţinut şi Premiul II la Olimpaida Naţională de Muzică Bucureşti (2009). Anul acesta, Marius s-a autodepăşit, obţinând Premiul I la Bistriţa, unde a avut loc ultima Olimpiadă Naţională de Muzică la care a participat.
A urmat cursuri de măiestrie cu maestrul Michael Collins şi a avut numeroase prezenţe în cadrul emisiunii “Muzicieni de azi... muzicieni de mâine...”, realizată Rodica Sava.
În anul 2009 a interpretat Concertul în Mib major pentru clarinet şi orchestră op. 36 de Franz Kramer-Krommer, alături de orchestra Filarmonicii “Paul Constantinescu” din Ploieşti. A susţinut numeroase recitaluri în diverse oraşe precum: Ploieşti (Liceul de Artă ”Carmen Sylva”, Muzeul de Artă, Muzeul Memorial “Paul Constantinescu”), Bucureşti, Sinaia, Plopeni. Face parte din cvintetul de suflători al şcolii. Marius este îndrăgostit de muzică în general dar mai ales de genul concertant. El ascultă permanent muzică şi e informat cu toate noutăţile în domeniu.
Rapsodia pentru clarinet şi orchestră pe care Marius a ales să o interpreteze în concertul de rămas bun este scrisă de Claude Debussy între lunile decembrie 1909 şi ianuarie 1910. În anul 1909, Gabriel Fauré, pe atunci Directorul Conservatorului din Paris, l-a numit pe Claude Debussy în Consiliul Superior al prestigioasei instituţii, rugându-l totodată să compună o lucrare pentru clarinet şi pian, care să fie impusă la examenul de admitere pentru anul 1910. La 14 iulie 1910 lucrarea a fost prezentată în cadrul concursului de admitere de către toţi candidaţii acelui an. Iată ce scria Debussy editorului său, Jacques Durand, despre eveniment: „Concursul de clarinet a decurs foarte bine; judecând după expresiile feţelor colegilor mei, Rapsodia a fost un succes; unul dintre candidaţi, Vandercruyssen, a interpretet-o cu suflet şi foarte muzical”. La 16 ianuarie 1911, lucrarea a fost interpretată în versiunea iniţială pentru clarinet şi pian, în celebra sală Gaveau din Paris, de către profesorul de clarinet Prosper Mimart, căruia, de fapt, i-a fost dedicată. Succesul răsunător pe care l-a repurtat interpretul l-a determinat pe Debussy să realizeze în acelaşi an şi orchestraţia ei. Marius Birtea va oferi publicului ploieştean această variantă a lucrării.
Ioana Enea este născută în Ploieşti, la data de 14 aprilie 1991 şi studiază pianul de la vârsta de 7 ani, cu doamna profesor doctor Sanda Hîrlav-Maistorovici.
În anii 2000 şi 2009 a participat la cursuri de măiestrie interpretativă cu Lory Wallfisch (SUA), iar în primăvara anului 2009, cu Luciano Lanfranchi (Italia). În martie 2010 s-a perfecţionat pe probleme de pianistică chopiniană, cu profesoara Alycia Paleta Bugaj de la Conservatorul “Fr. Chopin” din Warşovia.
A obţinut premii la diverse concursuri: Premiul I la Concursul de interpretare de la Câmpina; Premiul II la Olimpiada Naţională (2003 şi 2005), Premiul I la Concursul de tehnică pianistică ,,Tânărul virtuoz” de la Ploieşti; Premiul II la Concursul de interpretare muzicală “Paul Constantinescu”; Premiul III la Concursul de interpretare muzicală ,,Marţian Negrea”. Deţine Diploma acordată de Fundaţia “Remember Enescu” pentru prezenţa în cadrul Stagiunii de Recitaluri şi Concerte “Muzicienii Mileniului III”; A fost membră a Corului Liceului de Artă din Ploieşti, care a obţinutr Premiul I la Festivalul Internaţional de Muzică Corală din Slovacia. A susţinut recitaluri la: Liceul de Artă Ploieşti, Muzeul Memorial “Paul Constantinescu”, Muzeul Naţional ,,George Enescu” Bucureşti, Muzeul Memorial ,,George Enescu” Dorohoi, în cadrul Festivalului Internaţional ,,Popasuri enesciene”, Palatul Şuţu Bucureşti, Muzeul Memorial ,,Iulia Hasdeu” Câmpina, Muzeul Judeţean de Artă Ploieşti; Cazinoul din Sinaia, Sala ,,Enescu” de la UNMB, Sala ,,Ion I. Dalles” Bucureşti, Sala ,,Marin Preda” a Centrului de Cultură al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Sala ,,Ion Baciu” a Filarmonicii ,,Paul Constantinescu”, şi în Ungaria, ca membră a Corului Liceului de Artă din Ploieşti. A cântat în emisiunea ,,Muzicieni de azi... muzicieni de mâine”, realizată de Rodica Sava, la Radiodifuziunea Română.
Seara de adio a absolvenţilor alături de orchestra Filarmonicii înseamnă pentru Ioana un vis îndeplinit deoarece Concertul pentru pian de Francis Poulenc este lucrarea ei preferată. Deşi îl ştia pe dinafară, se părea ca nu-l va putea niciodată interpreta cu orchestra deoarece partiturile pentru orchestră sunt proprietatea Editurii Salabert de la Paris iar procurarea lor de către o filarmonică din România presupunea o taxa de 5000 de Euro. Ioana s-a rugat mult la Dumnezeu să obţină dreptul de a cânta pentru prima oară în România acest concert. Deci şi-a luat inima în dinţi şi a scris directorului editurii. A primit cu stupefacţie răspunsul că dacă va cânta concertul în scopuri didactice, îi vor fi trimise partiturile contra unei sume suportabile. Partiturile au sosit şi Ioana va prezenta pentru prima oară în România partea I din Concertul pentru pian şi orchestră de Fancis Poulenc. Excelent pianist, acest compozitor (1899-1963) a scris mult pentru instrumentul cu clape alb-negre, în special miniaturi (trei Mouvements perpétuels, două Novelettes, trei Intermezzos, opt Nocturnes, cinsprezece Improvisations, Trois Pièces: Pastorale, Hymne, Toccata, ciclul Histoire de Babar le petit éléphant - 1945, Sonata pentru două piane).
În genul concertant a creat trei opusuri: Concert champêtre pentru clavecin şi orchestră (scris în 1928, un omagiu pentru Scarlatti şi Couperin), dedicat Wandei Landowska şi prezentat de aceasta în premieră la 3 mai 1929; Concertul pentru 2 piane şi orchestră (scris în 1932); Concertul pentru orgă şi orchestră (scris în 1938, în spiritul unei fantezii de Buxtehude), foarte billant şi dezinvolt în pasajele animate şi la fel de grav şi recules în pasajele moderate, în care sacrul şi profanul realizează o simbioză perfectă. Concertul pentru pian şi orchestră (scris în 1945) a fost creat special pentru publicul american. El cuprinde trei mişcări: un allegretto foarte melodios, pagină scrisă foarte liber, în care intervine un motiv de rondo; un andante con moto dulce şi melancolic şi un alert rodeau à la française cu o tentă de impertinenţă. Partea de pian este remarcabil scrisă. Scriitura pianistică nu este numai brillantă, ci are un farmec irezistibil. Orchestraţia este plină de graţie şi poezie. Nu există efecte speciale de virtuozitate, dar muzica se insinuează ca apele unui fluviu, curge înaintea ei însăşi, nerefuzându-şi nicio zburdălnicie. Deşi Poulenc se prefăcea că îl consideră “o operă minoră a sa”, se pare că iubea mult acest concert. Într-una din discuţiile sale cu Claude Rostand el declara: „... Am decis să scriu un concert lejer, un fel de Souvenir de Paris pentru pianistul-compozitor. Am amestecat în acest concert într-un Rondo à la française ritmul matchiche al unui negro spiritual răsărit de altfel dintr-un vechi cântec al marinarilor lui La Fayette... Nu regret maniera în care l-am conceput, într-un fel de argou muzical”.
Aşadar, publicul ploieştean se va bucura să facă cunoştinţă cu partea I a acestui minunat concert, prin intermediul Ioanei Enea.
Succesul acestui Concert al absolveţilor este asigurat de diversitatea opusurilor pe care le propune, dar mai ales prin prospeţimea şi sinceritatea inetrpretării unor tineri pentru care MUZICA A DEVENIT O A DOUA NATURĂ.
Prof. dr. Sanda Hîrlav Maistorovici