• Sărbătoarea de Florii, Duminica Floriilor sau Intrarea Domnului în Ierusalim este cea mai mare sărbătoare din Postul Mare și amintește de intrarea triumfală a Mântuitorului în cetatea Ierusalimului, a doua zi după ce L-a înviat pe Lazăr.
• Duminica Floriilor este bogată în tradiții și superstiții.
Sărbătoarea de Florii este primită cu bucurie de toți credincioșii, dar cu înțelegerea faptului că săptămâna ce urmează, numită Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, este una a tristeții. Duminica Floriilor este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Prima menționare a Duminicii Floriilor datează din secolul al IV-lea, iar prima celebrare a avut loc la Ierusalim. Sărbătoarea a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină, fiind celebrată cu mare fast. Această duminică îi pregăteşte pe credincioşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.
Începând cu seara din Duminica Floriilor, în toate bisericile din țară, se săvârșesc slujbe speciale, numite denii. Aceste slujbe ne amintesc de momentele din viața Mântuitorului, de la intrarea Acestuia în Ierusalim, până la Învierea Sa din morți.
Duminica floriilor este o sărbătoare a bucuriei, în care se celebrează intrarea triumfală a Mântuitorului în cetatea Ierusalimului, a doua zi după ce L-a înviat pe Lazăr. Astfel, oamenii, auzind de venirea lui Isus, au luat ramuri de finic și au ieșit bucuroși în întâmpinarea Lui, strigând: „Osana întru Cel de Sus! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului”.
Sărbătoarea de Florii are o mare însemnătate religioasă pentru toţi credincioşii, dar de-a lungul timpului i s-au adăugat şi numeroase superstiţii populare. De fapt, această zi era iniţial dedicată zeiţei romane Flora, însă, după un timp, ea s-a celebrat în amintirea intrării Mântuitorului în Ierusalim.
Tradiții și superstiții de Florii – Ramurile de salcie
Cea mai cunoscută tradiție a zilei de Florii este aceea a ramurilor de salcie, pe care credincioșii le duc dimineața la biserică, unde vor fi sfințite de către preot. După terminarea slujbei, fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă, pe care le va păstra într-un loc curat, de regulă lângă o icoană. Această salcie se consideră că are puteri nebănuite și în vreme de necaz sau boală va fi de ajutor celui care o folosește.
O veche legendă ne spune că Maica Domnului, vrând să-și vadă Fiul ce tocmai fusese răstignit, nu a putut să-și continue drumul din cauză că o apă mare i s-a ivit în cale. S-a rugat de toate buruienile s-o treacă apa, însă doar salcia a fost cea care a ajutat-o. Astfel, Maica Domnului a binecuvântat salcia ca oamenii să o ducă la biserică, iar preoții să o slujească.
Pe de altă parte, ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și măslin cu care a fost întâmpinat Isus Hristos de mulțime, la intrarea în Ierusalim.
Ramul de salcie adus din biserică la florii este bun de dragoste, și cei bătrâni ating cu ei pruncii și pruncele pentru a crește.
În unele zone ale țării se obișnuiește ca ramurile de salcie să fie puse și la mormintele rudelor, în acest mod aceștia vor ști că se apropie Paștele.
De asemenea, unele persoane folosesc crenguțele de salcie pentru a se lega cu ele în jurul taliei, să nu-i doară mijlocul și să fie rezistenți la muncile câmpului ce vor urma.
În ziua de Florii e bine să umbli încins cu o nuia de salcie de la biserică, să nu te doară șalele.
În ziua de Florii, Biserica acordă dezlegare la pește, fiind a doua oară după Buna Vestire, în postul Paștelui, în care se poate consuma acest aliment.
Obiceiurile din ziua de Florii au legătură în general cu bunul mers al vieții și al treburilor, iar la sate oamenii păstrează o serie dintre aceste obiceiuri menite să atragă binele și să asigure o bună continuitate a evenimentelor din viața acestora.
Astfel, în ziua de Florii, în unele regiuni, în toate casele se coc atâtea pâini de grâu câți membri are familia, dar pâinile variază ca formă și mărime conform vârstei celor din familie. Aceste pâini se împletesc din aluat de grâu cu grijă și se înfrumusețează cu figuri sau cruci tot din același aluat. Pâinile se vor da de pomană celor săraci pentru a fi feriți de probleme și necazuri.
Alt obicei specific zilei de Florii este acela ca fetele să fiarbă, la miezul nopții spre Florii, apă cu bucuioc și să se spele cu ea pe cap a doua zi pentru a avea păr frumos și strălucitor. Această apă o pun apoi la rădăcina unui păr înflorit, spunând: „Cât de frumos e părul înflorit, așa de frumoasă să fiu și eu; cum se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și la mine!”.
CITEȘTE ȘI: FOTO&VIDEO TÂRGUL DE ARTĂ STRADALĂ DE FLORII A ATRAS SUTE DE COPII
În ziua de Florii, unele gospodine scot hainele și veșmintele la aer în curte. Acestea se scutură de praf și, în plan simbolic, de rău și de urât. Îl alte zone, în ziua de Florii de scoteau la aer lucrurile din lada cu zestre.
Ce se spune despre vreme de Florii
Ziua de Florii aduce cu ea superstiții legate, în principal, de cum va fi vremea de Paște sau cum va fi timpul în vara ce va urma.
Se spune astfel că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.
O altă superstiție ne avertizează să nu plantăm pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceștia vor face numai flori, nu și fructe.
Se spune, de altfel, că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți prematur.
Ce nume sunt serbate în Duminica Floriilor
Ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica. Se sărbătoresc astfel cei cu numele de Florin, Florina, derivate ale acestora, cât și cei numiți după denumirea vreunei flori, de exemplu: Violeta, Viorica, Brândușa, etc.
Aproximativ 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica de Florii. Potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanei, este vorba despre 610.693 de bărbaţi şi peste 1.790.000 de femei. Cel mai întâlnit prenume masculin este Florin - 344.496 de persoane, urmat de Viorel - 134.653, scrie Agerpres. Mai sunt întâlnite următoarele prenume masculine: Bujor - 1.301 Crin - 223 Crinu - 770 Florentin - 26.238 Florian - 51.850 Floricel - 864 Floricică/Floricica - 3 Florică/Florica - 2.602 Florinel - 13.895 Ghiocel - 1.131 Iasmin - 839 Iris - 54 Lilian - 3.225 Malin/Mălin - 495 Micsunel/Micşunel - 93 Mugur - 987 Mugurel - 8.788 Mărgărit - 583 Narcis - 15.650 Trandafir - 1.952 Zambilica/Zambilică - 1 La femei, cel mai întâlnit prenume este Florentina - 134.544 de persoane, urmat de Viorica - 129.581. Se mai sărbătoresc duminică şi doamnele care poartă prenumele de: Anemona - 1.090 persoane Angela - 57.721 Angelica - 28.179 Brânduşa/Brandusa - 1.150 Brînduşa/Brindusa - 5.143 Camelia - 73.985 Crina - 21.211 Crinela - 862 Crinuta/Crinuţa - 1.001 Crizantema - 295 Crăiţa - 304 Dalia - 4.001 Daria - 60.045 Delia - 40.890 Floarea - 60.027 Flora - 733 Florea - 45 Floriana - 4.911 Florica - 80.819 Floricela - 4 Floricica - 1.615 Florina - 83.148 Florinela - 3.111 Garofiţa/Garofita - 2.918 Gentiana/Genţiana - 451 Gherghina - 15.516 Hortensia - 714 Iasmina - 13.908 Iris - 8.698 Liliana - 100.265 Lăcrămioara/Lacramioara - 31.112 Malina/Mălina - 5.490 Margareta - 40.270 Micşunica/Micsunica - 557 Mărgărit - 2 Narcisa - 16.542 Ortansa - 2.299 Ortensia - 295 Panseluţa/Panseluta - 437 Romaniţa/Romanita - 515 Rosa - 590 Roza - 3.566 Steluta/Steluţa - 15.994 Trandafira - 1.444 Veronica - 64.609 Violeta - 57.987 Viorela - 3.108 Zambila - 234 Zambilica - 40.
Surse: tradiții-superstiții.ro, digi24.ro
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană