• Vinerea Mare, numită şi Vinerea Paştelui, Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu pentru întreaga creştinătate, deoarece în această zi a fost răstignit şi a murit pe cruce Domnul Iisus Hristos, spre mântuirea întregii omeniri.
• Ziua abundă în tradiții și superstiții în toate zonele României.
Prin slujbele ținute în Vinerea Mare, biserica ne aduce aminte de patimile Mântuitorului, scuipat, batjocorit și răstignit între doi tâlhari, motiv pentru care această zi neagră este cunoscută și ca Vinerea Patimilor.
Vinerea Mare se mai numeşte şi Vinerea Seacă, pentru că femeile în vârstă de la sat ţineau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafură de la biserică.
Este o zi aliturgică, asta însemnând că nu se face nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii.
Trecerea pe sub Sfântul Aer
Creștinii participă la scoaterea Sfântului Epitaf, pânza care are pe ea chipul Mântuitorului. Credincioşii trec pe sub acest epitaf, simbol al coborârii de pe Cruce a lui Hristos și a pregătirii trupului său spre înmormântare. Sfântul Aer sau Plascenița (o pânză pictată sau cusută, care îl înfățișează mort pe Mântuitorul, înconjurat de Apostoli și Maica Domnului) este așezat, de obicei, pe o masă mai înaltă.
Potrivit tradiției, credincioșii se închină, sărutând Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și Sfântul Epitaf, apoi trec pe sub masa pe care este așezat. În dimineața zilei de Înviere este dus din nou în Sfântul Altar și este așezat pe Sfânta Masă, unde rămâne până în miercurea dinaintea sărbătorii de Înălțare a Domnului.
Se crede că cei care trec de trei ori pe sub Sfântul Aer nu vor avea dureri de cap, mijloc sau șale, iar dacă își șterg ochii cu marginea Epitafului nu vor avea probleme cu aceștia. Numele de Aer i-a fost atribuit datorită faptului că, în trecut, era un material foarte ușor, cu care se acopereau Sfintele Daruri. Se mai numea „nor”, „voal” sau „voalul cel mai de sus”.
Unii credincioși trec pe sub masă o singură dată, închipuind unicitatea Jertfei Fiului lui Dumnezeu. Alții trec pe sub masă de trei ori, în amintirea celor trei zile în care trupul lui Hristos a șezut în mormânt. Fie o singură dată, fie de trei ori, important este că atunci când fac acest gest al smereniei și al credinței, credincioșii să știe că, prin acest lucru, ei închipuie în trupul și viață lor moartea și punerea în mormânt a lui Hristos, potrivit crestinortodox.ro.
CITEȘTE ȘI: CUM SĂ TE BUCURI MAI MULT DE FIECARE GUST: ASOCIEREA MÂNCĂRURILOR CU VINURI
Prezența mormântului Domnului și a Crucii Sale în mijlocul bisericii ne învață că, până să ajungă la Înviere, credincioșii trebuie să participe în chip simbolic și la Patimile, moartea și îngroparea Mântuitorului. Coborâm împreună cu El în moarte, pentru că în noaptea Învierii să și înviem împreună cu El, după cum zice o cântare a slujbei: „Astăzi mă îngrop împreună cu Ține, Hristoase...”.
Profundă zi de doliu, tăcere și meditație, Vinerea Mare, sau Vinerea Patimilor, așa cum mai este cunoscută această zi, este cinstită în mod tradițional prin participarea la Prohodul Domnului, slujbă ce se ține în toate bisericile creștine în această seară.
Tradiții și superstiţii în Vinerea Mare (Vinerea Patimilor)
În zorii zilei, casa se afumă cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, pentru ca gângăniile și lighioanele să nu se apropie de ea. În unele zone se afumă cu tămâie și pomii pentru a fi feriți de animale sălbatice, boli sau dăunători.
În unele părți ale țării, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă pentru a fi curați și sănătoși. Oamenii obișnuiau să se scufunde în această zi în apă rece de trei ori, pentru a fi sănătoși tot anul. Unii oameni cred că nu e bine să mergi la frizer în ziua asta, pentru că există riscul, conform superstiției, să pierzi pe cineva drag.
Dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an bun și mănos, iar în cazul în care nu plouă, anul nu va fi unul roditor.
Femeile nu umplu borș în această ziua, ca nu cumva să se scalde în el Necuratul.
Femeile nu coc în Vinerea Mare cozonaci, pâine, sau orice altceva, de teamă să nu ardă mâinile Maicii Domnului. De asemenea, gospodinele nu vopsesc ouă și nici nu fac pregătiri pentru ziua de Paște.
În Vinerea Mare femeile nu cos, ca nu cumva să orbească. Femeile nu torc, nu țes, nu spală, nu fac curățenie în casă pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri.
Potrivit unor tradiții și obiceiuri, în Vinerea Mare se spune că postul negru este un bun pentru vindecarea bolilor de piele și cel care ține post va fi sănătos tot anul.
În această zi nu se mănâncă urzici pentru că Iisus a fost bătut cu ele. De asemenea, nu se folosește oțet pentru că buzele Mântuitorului au fost umezite cu el.
Potrivit unor tradiții și obiceiuri, în Vinerea Mare nu se sacrifică animale. În această zi, agricultorii nu trebuie să lucreze sau să semene nimic pe câmp pentru că nu va crește.
Mai multe pe: traditii-superstitii.ro, a1.ro
CITEȘTE ȘI: RESTRICȚII DE CIRCULAȚIE LÂNGĂ STADION, ÎN ZIUA DE PAȘTI
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană