• Solstițiul de vară reprezintă începutul verii astronomice în emisfera nordică.
• E și cea mai lungă zi din an, legată de axa de rotație a Pământului, ce are o înclinare de 23.5 grade, în timpul orbitei în jurul Soarelui.
• Peste tot în lume, solstițiul de vară este însoțit de multe superstiții și ritualuri.
Solstițiul de vară 2023 are loc pe 21 iunie, la ora 17:57 pm. În ceea ce privește lumina zilei, această zi este cu 6 ore și 42 de minute mai lungă decât solstițiul de iarnă din decembrie.
Înclinarea axei de rotație a Pământului de 23.5 grade, în timpul orbitării în jurul Soarelui, determină ca diferite zone ale Pământului să primească lumina Soarelui pentru perioade diferite de timp, în funcție de sezon, scrie Live Science. În cazul solstițiului de vară, emisfera nordică e îndreptată spre Soare. Ceea ce înseamnă că primește lumină pentru timpul maxim posibil. De aici și cea mai lungă zi din an.
La Polul Nord, Soarele nu apune pe data solstițiului de vară. Opusul are loc în emisfera sudică, atunci când are loc solstițiul de iarnă, în aceeași zi. La Polul Sud, Soarele nu va răsări în această zi.
În ziua solstițiului de vară, anul acesta 21 iunie, marcăm începutul verii astronomice. Solstițiul de vară 2023 va avea loc cu aproape două săptămâni înainte de momentul în care Pământul se va afla la cea mai mare distanță de Soare. După solstițiul de vară, zilele încep să se scurteze în emisfera nordică.
Superstiții și credințe pe glob, la solstițiul de vară
Denumirea de solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „soarele oprit“, iar evenimentul care are loc în fiecare an a născut numeroase superstiţii.
CITEȘTE ȘI: RUNA MAGICA. 21 IUNIE: TYR ȘI LAGUZ – CURAJ SĂ NE ASCULTĂM INTUIȚIA
Multe țări din Europa sărbătoresc miezul verii pe teme religioase și de fertilitate și prin activități precum dansuri tradiționale, sărituri peste focuri de tabără sau băi în ocean. Numeroase culturi au marcat acest moment, încă din preistorie.
Cel mai important monument legat de acest fenomen e Stonehenge, din Marea Britanie. Atunci când Soarele răsare în cea mai lungă zi din an, razele se aliniază cu una dintre pietrele monumentului. Acest moment e transmis în direct și pe Internet.
În Spania, petrecăreții sărbătoresc mijlocul verii în timpul Nopții de San Juan, pe 23 iunie. Sărbătorile spectaculoase ale solstițiului se concentrează pe elementele esențiale ale focului și apei. Oamenii se îndreaptă spre plajele țării și construiesc focuri de tabără uriașe despre care se crede că purifică și protejează împotriva spiritelor rele, titrează euronews.ro. Este tradițional să sari peste flăcări de cel puțin trei ori pentru a arde problemele și pentru a aduce norocul în viața ta.
În țările nordice, solstițiul de vară este uneori mai important decât Crăciunul. Sărbătorile au loc în acest an pe 23-24 iunie, cu mânzăruri și petreceri speciale, dedicate focului, florilor și fertilității.
În Egipt, din apropierea Sfinxului, Soarele pare să apună între piramidele lui Khafre și Khufu, în ziua solstițiului de vară.
Românii și ritualurile de sănătate
În credinţa populară românească se spune că solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.
Solstiţiul de vară era în vechime şi un prilej de găsire şi folosire a apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere. În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii.
De asemenea, oamenii asociau solstițiul de vară cu florile, în special cu floarea-soarelui, trandafirii, lavanda și mușețelul, aflate în această perioadă în plină înflorire.
La români, solstiţiul de vară este apropiat şi legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată pe data de 24 iunie. Sânzienele sunt făpturi magice care au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum şi însuşiri de leac florilor, belşug în câmpii şi fertilitate animalelor. Coroniţele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, dacă erau găsite dimineaţa acoperite de rouă.
În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută şi sub denumirea de "Cap de vară” sau “Drăgaica”, pentru că acum soarele ajunge la apogeu. Conform specialiştilor de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa, Drăgaica este divinitate agrară, protectoare a lanurilor înspicate de grâu şi a femeilor măritate, sinonimă cu Sânziana.
"Sânziana sau Drăgaica este invocată de fecioare la vârsta căsătoriei şi de neveste cu copii în braţe în timpul dansului nupţial, jocul Drăgaicei. Drăgaica ar umbla pe Pământ sau ar pluti prin aer în ziua solstiţiului de vară şi s-ar desfăta, cântând şi dansând, împreună cu alaiul său nupţial format din zâne fecioare şi fete frumoase, peste câmpuri şi păduri", spun specialiștii în Etnografie şi Folclor.
Surse: useit.ro, euronews.ro, adevarul.ro
CITEȘTE ȘI: ASTRO ACTUALITATEA. 21 IUNIE: SPERANȚE CU ÎNDRUMĂRI ETERICE