• Sfântul Ioan Botezătorul este prăznuit de credincioși pe data de 7 ianuarie.
• Sărbătoarea este însoțită de numeroase tradiții, dar și unele interdicții, pentru a feri credincioșii de pericole.
• Se spune că cine nu se veseleşte în ziua Sf. Ioan va fi trist tot anul.
Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, numit „Înaintemergătorul Domnului” pentru că a anunțat venirea lui Hristos.
Evanghelia după Luca scrie cum Zaharia, tatăl Sf. Ioan Botezătorul, umplându-se de Duh Sfânt, începe să proorocească despre Iisus, iar despre Ioan astfel: „Și tu, pruncule, vei fi chemat prooroc al Celui Prea Înalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregătești căile Lui, și să dai poporului Său cunoștința mântuirii, care stă în iertarea păcatelor lui; datorită marii îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne-a cercetat Soarele care răsare din înălțime, ca să lumineze pe cei ce zac în întunerecul și în umbra morții, și să ne îndrepte picioarele pe calea păcii!”.
Sf. Proroc Ioan Botezătorul este cinstit de Biserică a doua zi după Bobotează deoarece prin acesta s-a făcut arătarea Sfintei Treimi la momentul Botezului Domnului de la Iordan. Misiunea pe care a avut-o Ioan Botezătorul a fost aceea de a vesti apropierea lui Mesia și de a boteza în râul Iordan pe cei care se pocăiau.
„Mijlocitor al legii și propovăduitor al pocăinței, sfeșnic și înger„ Sfântul Ioan Botezătorul este proorocul care închide cartea Vechiului Testament și o deschide pe cea a Noului Testament. Cel mai mare născut din femeie, simbolul martirilor și al misionarilor, rămâne în tradiția Bisericii ca Mergătorul-înainte al lui Hristos, cel care Îl prezintă lumii pe Mielul lui Dumnezeu, Răscumpărătorul păcatelor omenirii, scrie basilica.ro.
CITEȘTE ȘI: Tăierea Vasilopitei, o frumoasă tradiție elenă de binecuvântare a noului an, are loc la Ploiești
Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a dus din tinereţe o viaţă ascetică (purta o haină confecţionată din păr de cămilă şi se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică), retrăgându-se în deşertul Bethabara, unde a petrecut în rugăciune şi meditaţie.
În anul 26, a început să propovăduiască şi să boteze, vestind venirea lui Mesia-Iisus (Izbăvitorul), fapt pentru care este numit Înaintemergător.
Momentul cel mai important al activităţii sale este întâlnirea cu Iisus, la al cărui botez în râul Iordan, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul asistă la prezenţa Duhului Sfânt sub înfăţişarea unui porumbel şi are revelaţia împlinirii profeţiei sale privind venirea adevăratului Mesia.
În predicile sale, care au un pronunţat caracter moral şi social, polemizează cu partidele religioase (saducheii şi fariseii), susţinând îndreptarea moravurilor, dreptatea, cinstea, buna convieţuire.
Îl acuză de incest pe Irod Antipa, regele Iudeii, fapt pentru care este încarcerat şi decapitat, la cererea soţiei lui Irod, Irodiada, şi a fiicei vitrege a acestuia, Salomeea.
Biserica Creştină a fixat mai multe sărbători pentru prăznuirea sa, între care zămislirea (23 septembrie), ca botezător (7 ianuarie), ziua naşterii (24 iunie) şi ziua morţii sale (29 august).
De sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul nu lipsesc tradițiile și obiceiurile populare
Una dintre cele mai esențiale tradiții este aceea de a stropi, în dimineața Sfântului Ion, cu agheasmă pentru a fi ferit tot anul de boli. De asemenea, această sărbătoare mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Potrivit tradiţiilor, în ziua Sfântului Ion se încheie perioada Sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie). Se zice că, după Sf. Ioan, se botează gerul, adică gerul începe să nu-şi mai facă simţită prezenţa.
Sf. Ioan este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naşte copii sănătoşi, fără malformaţii.
Potrivit tradiției, cine nu se veseleşte în Ziua Sf. Ioan va fi trist tot anul.
În unele zone, există obiceiul „Iordănitului”. Tinerii stropesc cu agheasmă luată în ziua de Bototeaza toţi oamenii care au participat la slujba de Sf. Ioan. „Iordăniţii” trebuie să-i răsplătească pe tineri cu bani. În popor, obiceiul stropirii cu agheasmă se face pentru ca bolile să fie ţinute la distanţa tot anul în curs.
Unii oameni serbează ziua de Sfântul Ion pentru că Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice. Torontoiul sau Iordănitul femeilor este un obicei vechi, specific sărbătorii de Sfântul Ion, însă din care s-a mai păstrat doar ospățul final, ospăț ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă.
Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rău să le stropească și apoi făceau o masă comună. Fetele de măritat pregătesc coșuri cu băutură și mâncare. Feciorii merg și iau fetele de acasă și le duc în curtea unde se ține Vergelul. Tot ei sunt și cei ce plătesc muzicanții. În horă, intră fetele ce se vor mărita în acest an și formează viitoarele cupluri, toată petrecerea încheindu-se cu un ospăț comun, care sparge perioada sărbătorilor de iarnă.
După ziua de Sf. Ioan, femeile îşi pot relua treburile zilnice.
Pe rit vechi, la 7 ianuarie se sărbătoreşte Crăciunul.
Interdicții de Sfântul ioan Botezătorul
În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi.
Nu se foloseşte mătura, ca să nu fie tulburată liniştea morţilor.
În această zi, marcată în calendarul ortodox cu cruce roșie, nu se spală, nu se face curat, nu se coase și nu se fac alte treburi prin gospodărie.
Această zi este dedicată rugăciunii și odihnei.
La petrecere nu se bea vin roșu, deoarece această băutură amintește de martirajul Sfântului Prooroc Ioan, care a murit în numele credinței. Astăzi, se bea vin alb, sfințit la Biserică.
Cine își sărbătorește onomastica în această zi
Aproape două milioane de români îşi serbează onomastica de Sfântul Ioan Botezătorul, potrivit datelor oferite de Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, citate de Agerpres.
Este vorba despre 1.975.838 de bărbaţi şi femei.
La prenume masculine, cele mai întâlnite sunt: Ioan – 447.697, Ionuţ – 361.680, Ion – 336.421, Ionel – 134.570, apoi Nelu – 20.302, Ivan – 7.482, Jan – 4.491, Ionică – 4.460, Jean – 3.411 şi Ioniţă – 1.865.
La femei, numele de botez cele mai cunoscute sunt: Ioana – 390.970, Ionela – 148.141, Oana – 72.012, Ionica – 19.241, Nela – 10.783, Ionelia – 6.785, Jana – 4.811, Ionuţa – 582, Onuţa – 134.
CITEȘTE ȘI: Când se spală rufe după Bobotează: Ce spune preotul