Una din țintele campaniei imunde, pe care Realitatea tv o deversează în capul propriilor telespectatori, este SORIN BLEJNAR, președintele ANAF, instituția care a cerut urmărirea penală pentru evaziune fiscală a societății Realitatea Media, cea care deține postul de televiziune și pe ale cărei ștate de plată au figurat ani buni, bravi lideri sindicali, plătiți ca membri în Consiliul de Administrație. Că pe „drepturi de autor” erau plătiți șoferii, secretarele și bufetierele.
Scenariul promovat de Realitatea tv te șochează în primul rând prin interpretarea lipsită de logică și bun simț, interpretare pe care slugoii lui Vîntu o dau celei mai ample operațiuni de asanare a rețelei vamale de la Revoluție încoace. A spune că partidul, în a cărui guvernare se dă cea mai dură lovitură mafiei din vămi, este singurul răspunzător și mai ales singurul beneficiar al corupției din acest sistem, atinge înalte culmi ale absurdului.
A spune că până în 2010, când a venit PDL la guvernare, vameșii români erau niște prea cuvioși franciscani, este o lipsă de respect față de o populație care, de 20 de ani, etichetează vama ca fiind cea mai coruptă instituție a statului. Nu că PDL este partidul din care să faci ușă bisericii, dar nici să te faci că uiți de faimoșii Mihai Pânzariu în guvernul Văcăroiu și Dinu Gheorghe zis „Dinu Vamă”, în guvernul Năstase, cei care au condus sistemul vamal în cei 8 ani cât PSD s-a aflat singur la cârma țării. Nici să te faci că uiți de PNL, care în alți 8 ani, a controlat rețeaua vamală prin șefi nu mai puțin celebri: liberalul cu nume de interlop, Nini Săpunaru, în guvernul CDR și Gelu Ștefan Diaconu, în guvernul Tăriceanu.
Guvernarea Văcăroiu (PDSR)
În timpul guvernării Văcăroiu, Direcția Generală a Vămilor, condusă de Mihai Pânzariu, prin ordinele emise, nu numai că a facilitat, dar a și protejat contrabanda cu țigări, alcool și cafea, acceptând pentru aceste mărfuri prețurile declarate de importatori, prețuri cu mult mai mici decât cele reale. Astfel, importatorii prezentau în vamă facturi conform cărora orice pachet de țigări, că era Assos, Kent, BT sau LM, avea prețul de 0,125 USD. Prin Ordinul nr.13 din martie 1993, Mihai Pânzariu și-a manifestat aceeași caldă prietenie față de importatori, reducând drastic prețul de evaluare în vamă pentru țigări, vodcă și cafea.
Așa s-a ajuns ca un pachet de țigări să fie cotat la valoarea de 0,08 USD. Majorarea accizelor și introducerea TVA-ului de 18% nu i-a afectat prea mult pe importatori, cărora li s-a permis în continuare să declare prețuri de 10 ori mai mici decât cele de pe piață. Subevaluarea în vamă a acestor mărfuri a însemnat nu numai diminuarea semnificativă a taxelor vamale și implicit a veniturilor la bugetul statului, dar și concurență neloială, din cauza căreia Rothmans nu a mai investit în România. Ca să vă faceți o imagine mai clară, Societatea Națională „Tutunul Românesc” plătea accize și TVA de 237 lei pentru pachetul de „Record” și 225 lei pentru „Snagov”, iar importatorii plăteau 48 lei pentru pachetul de „Hollywood”, 62 lei pentru „LM” și 42 lei pentru „Viceroy”.
Despre Afacerea „Jimbolia” care s-a derulat tot în guvernarea Văcăroiu, Emil Constantinescu declara, atenție, nu mai devreme de sfârșitul mandatului:
„În cazul Jimbolia, zeci de mii de tone de petrol au fost transportate noaptea spre Iugoslavia , cu sprijinul poliţiei vamale, ministerului transporturilor, al jandarmeriei locale, sub supravegherea SRI. Alături de vagoane cu arme. În contul SRI s-au depistat intrări importante de bani în perioada 1994-1995, rezultate din încălcarea embargoului impus Iugoslaviei”.
“Sub conducerea SRI-ului de la acea vreme, sub conducerea Politiei de Frontiera si cu aprobarea sefului de gara din Gara Jimbolia, la ordine venite de sus, s-au transferat, noaptea, cantitati uriase de petrol, faptele sint clare, dovedite si, in momentul eliberarii rechizitoriului, ele vor deveni publice”.
Dacă Băsescu ar fi făcut o asemenea declarație, pentru sugelii mogulieni, nu informația în sine ar fi contat, ci: 1. faptul că președintele a știut și n-a spus și 2. faptul că președintele a avut acces la rechizitoriul procurorilor înainte ca acesta să ajungă în instanță.
Declarația conține și două supoziții pe care Emil Constantinescu le avansează referitor la Afacerea Jimbolia:
1. “domnii Iliescu si Melescanu stiau acest lucru, l-au initiat, l-au organizat, l-au condus si au beneficiat” (Iliescu fiind președintele CSAT-ului din care făcea parte și Meleșcanu, ca ministru de Externe.)
2. “SRI si ministrii Guvernului ii tratau pe presedinte si pe vicepremier ca pe niste oameni de paie”.
Tot în timpul guvernării Văcăroiu, s-a derulat Afacerea „Țigareta”, demarată în septembrie 1991, afacere cu arme și țigări în care au fost implicați șefii de la Romtehnica și libanezii Ellie Nassar și Wael El Ghadban prin firma „Emma trading”.
Guvernarea CDR
În guvernarea CDR, cu liberalii Nini Săpunaru în fruntea Direcției Generale a Vămilor și cu Costin Georgescu șef al SRI, contrabanda din vămi s-a derulat profitabilă și nestingherită. Liberalul Nini Săpunaru s-a încadrat atât de bine în grupul celor care protejau corupția din rețeaua vamală încât, după 2000, soția sa, Camelia Săpunaru, devine partener de afaceri chiar cu unul dintre aceștia, în firma F&C CONSULTING CONT SRL. Este vorba despre Iulian Butnaru fost șef al Corpului de Control al Vămilor sub directoratul lui Nini Săpunaru.
În aprilie 1998, izbucnește scandalul Afacerea „Țigareta II” contrabandă cu țigări (sau arme) în care au fost implicate Armata, SPP-ul și Ministerul de Interne.
Guvernarea Năstase (PSD)
În guvernarea Năstase, șefia Direcției Generale a Vămilor a fost încredințată controversatului om de afaceri în fotbal, Dinu Gheorghe, zis „Vamă”, apropiat al familiilor Copos și Geoană. Acesta a stârnit nemulțumiri încă de la primele măsuri luate după instalare. Astfel, în aprilie 2001, Dinu Vamă acordă monopolul vămuirii legumelor și fructelor firmelor unui iordanian, Mohamad Ahmad, denumit și „Regele legumelor”, arestat însă câteva luni mai târziu pentru evaziune fiscală, fals și uz de fals.
În „Armaghedonul vămilor”, un raport întocmit de mai mulți lucrători vamali (rămași anonimi) și trimis mai multor ziare centrale, erau scoase la lumină ilegalitățile comise de Dinu „Vamă”, printre care: export ilegal de valută și trafic de droguri cu ocazia transporturilor de legume. Scandalul a fost imens și probabil că nu întâmplător, aflat la bilanțul Poliției, președintele Iliescu a întrebat public: „De ce Poliția Ungară a confiscat mai multe droguri tranzitate prin România decât Poliția Română?” și „Știați că se face trafic de droguri sub acoperirea comerțului cu legume și fructe?” Dinu și-a dat demisia dar nu a plecat din sistem, fiind menținut în Ministerul de Finanțe.
Guvernarea Tăriceanu (PNL)
Rețelele de corupție erau atât de puternice la preluarea guvernării de către Alianța DA, încât deveniseră însăși osatura sistemului vamal. Dacă partidele sunt trecătoare la Putere, corupții din sistem sunt transpartinici și de neclintit. Astfel, Gelu Ștefan Diaconu, fost adjunct al liberalului Nini Săpunaru în guvernarea CDR, păstrat de PSD în funcția de director adjunct al Direcției de soluționare a contestațiilor în Ministerul de Finanțe, a fost uns de Tăriceanu director general al DGV. Sigur, finul lui Dan Radu Rușanu nu este oricine. Apropo: mi-aduc aminte ce-au mai chelălăit 
tonomatele și liberalii când s-a descoperit că o nepoată de-a lui Boc lucra ca funcționar la Guvern. Nimeni n-a crâcnit însă când Rușanu și-a plasat finii în posturi cheie din Ministerul de Finanțe: Daniel Chițoiu, vicepreședinte ANAF și Doina Dascălu, secretar de stat, bașca Gelu Diaconu, șeful vămilor.
Iată ce zice chiar Mugur Ciuvică în 20 septembrie 2005, pe site-ul Grupului de Investigații Politice:
„Premierul Călin Popescu Tăriceanu protejează mafia din sistemul vamal. În ciuda acuzaţiilor de corupţie şi de clientelism formulate de preşedintele României, de fostul ministru de Finanţe şi de preşedintele ANAF, primul ministru refuză să facă schimbări în conducerea Vămii. Gelu Ştefan Diaconu, directorul Autorităţii Naţionale a Vămilor, Theodor Anton, şeful Biroului Vamal Antrepozite şi Iulian Butnaru, directorul adjunct al Direcţiei Supraveghere şi Control Vamal, sînt doar trei dintre şefii Vămii care ar fi trebuit schimbaţi din funcţii.”
„În urmă cu o lună, preşedintele Traian Băsescu vorbea despre “numirile pe baze clientelare în funcţie de şef de vămi” şi promitea că va cere în scris Guvernului să facă schimbări la Vamă. La începutul lunii septembrie, Ionuţ Popescu declara că schimbarea sa din fruntea Ministerului Finanţelor Publice s-a datorat dorinţei sale de a face curăţenie în sistemul vamal. Tot atunci, Sebastian Bodu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administraţie Fiscală (ANAF), spunea că în Vamă este mafie şi că vama este stat în stat.”
Iulian PREDA