Am ajuns să cerem stare de alertă ca să scăpăm de țânțari - asta e știrea care bântuie municipiul Ploiești. De la pensionar la sugar - asupra tuturor planează pericolul evident. Exact ca pe vremuri, cu gripa spaniolă, sau cu ciuma, ca să parcurgem într-o scurtă propoziție istoria neputinței umane din ultima mie de ani.
Revenind în secolul XXI, joi, 10 mai 2018, propunerea aruncată pe masă de primarul Ploieștiului, prin care se reclama starea de alertă pentru efectuarea imediată a dezinsecției în Ploiești, nu a fost votată de Comandamentul Local pentru Situații de Urgență.
Mai mulți șefi de deconcentrate, împreună cu viceprimarii Cristian Ganea și George Pană, s-au abținut, fiind înregistrat și un vot împotrivă, astfel încât proiectul primarului Dobre a căzut la vot. Reprezentantul DSP Prahova a susținut că nu se impune declararea unei situații de alertă, deși prima dată a votat pentru o astfel de decizie, relatează jurnaliștii observatorulph.ro.
Dumnezeu cu mila. Concluzionând,
în Ploiești nu se aplică, în acest moment, niciun fel de tratament fito-sanitar DDD (dezinsecție, dezinfecție, deratizare), existând riscul real ca procedura de achiziție publică să fie prelungită, din cauza contestațiilor, până în toamnă. Este inutil să mai explic urmările grave ale absenței unui astfel de serviciu sanitar public, pentru că ploieșteanul de rând resimte, deja, de câțiva ani efectele. De la decese survenite în urma înțepăturilor de țânțar până la sutele de cazuri de oameni care au ajuns la urgențe în ultimii ani mușcați de căpușe, ploieștenii le-au trait pe toate.
Cine e de vină? Nimeni și toată lumea.
Aruncarea vinei de la primar la viceprimari, de la consilieri locali și majorități până la funcționărime, de la legislația națională incoerentă până la nefuncționalitatea unui aparat birocratic blazat – un cumul de factori în urma căruia nu pierde decât beneficiarul final, cetățeanul, de la mic la mare.
Ce se întâmplă acum în administrația locală?
Suntem părtași, fără doar și poate, la eșecul sistemului administrativ și decizional ploieștean care deja generează, pe lângă o serie savuroasă de bancuri, de multe ori cu iz amar, și întrebări care își așteaptă răspunsul.
Vinovații
Actualul blocaj al serviciului de sănătate publică și profilaxie denumit DDD are un istoric care îmbină rea-voința cu incompetența și prostia. Chiar dacă vorbim despre un risc major asupra sănătății populației, subiectul este departe de a fi rezolvat. Frontul este împărțit în patru:
1. Primarul Adrian Dobre împreună cu aparatul funcționărimii din cadrul primăriei care este asimilat, și la realizări, dar mai ales la eșec, cu imaginea edilului.
2. Viceprimarii orașului care nu fac decât să asiste la dezastru, răuvoitorii putând, fără îndoială, să presupună că Ganea și Pană își freacă bucuroși mâinile privind impasibili dezastrul.
Apropo, se discută despre cât de normal și moral este să te bucuri de situația dezastruoasă în care se află serviciile publice, cu toate licitațiile și blocajele venite la pachet.
Administrația locală se joacă, în mod firesc, cu politicul cot la cot. Campania electorală începe a doua zi după alegeri, așa că lamentările nu-și au locul. Și primarul Dobre, dacă era în locul lui Ganea, proceda la fel.
Dobre a promis lucruri și proiecte, în baza cărora a primit sprijinul necesar care a dat diferența în voturi, Ganea are tot dreptul să critice.
Sigur, Ganea este eternul viceprimar,
schimbând până acum mai mulți edili, fără să fie clintit din funcție. A participat la toate deciziile administrative începând cu anul 2012, când Iulian Bădescu a fost ales primar. Karma politicului i-a fost favorabilă, iar astăzi este pus în confortabila poziție de a trage la țintă. Ghinionul lui Dobre. Finalmente, ghinionul nostru, al tuturor.
3. Consilierii locali, prin liderii de grup, dar și fiecare în parte. Orice ființă dotată cu o gură, două urechi și doi ochi, intrată în posesia unui loc eligibil generat de votul populației, ar putea să se tăvălească cu spume la gură în ședință țipând „Așa nu se mai poate, haideți toți la o masă să rezolvăm problem!”. Din păcate, nimeni nu simte nevoia să facă spume la gură.
Dacă în Parlament există imunitate parțial judiciară, aici oamenii se simt imuni la căpușe și țânțari. Aștept cu interes o vizită cu autocarul la Infecțioase, cum se duceau pe vremuri la DNA. Poate așa se prind cât de grav e jocul ăsta politicianist stupid.
4. Funcționarii publici care populează aparatul administrativ. Lipsa de viziune și aplicabilitate a city-managerului Ploieștiului, Teodora Marin, persoană provenită din armata funcționărimii din primăria Ploiești are, din păcate, un rol definitoriu în degringolada din instituție. Ocupând o poziție strategică în aparatul executiv, Teodora Marin pare complet depășită de anvergura poziției publice pe care o ocupă.
Dacă despre Teodora Marin se vorbea în termeni apreciativi atunci când lucra în cadrul Direcției Tehnice din Primăria Ploiești, lumea având imaginea unui profesionist care își îndeplinește cu succes atribuțiile din fișa postului, în poziția de city-manager lucrurile stau altfel: pe lângă lipsa de viziune afișată, Marin și-a atras antipatia unui număr important de functionari publici din diferite departamente, oamenii acuzând ostilitatea și lipsa de coerență a city-managerului sau a oamenilor promovați și susținuți de city-manager.
Meschinăriile, răzbunările și micile securisme sunt la ordinea zilei la etajul 3 din Primăria Ploiești. De unde și blazarea angajaților.
„Pachetul” este completat de consilierii personali ai primarului care roiesc în jurul edilului, de multe ori fără să reprezinte un ajutor serios pentru acesta. Din contră, există multe exemple ușor demonstrabile din care rezultă că ineficiența, lipsa de seriozitate și de viziune au generat situații defavorabile edilului. Observați că nu am folosit „rea-voință”.
Am făcut-o intenționat, însă vă garantez că viitorul apropiat va veni cu surprize de proporții, în sensul repoziționărilor, odată cu apropierea alegerilor locale din 2020.
După ce am aruncat un ochi din avion asupra principalilor jucători care ar fi trebuit să ne apere de căpușe și țânțari, trecem la concret.
Puțină istorie a licitațiilor amânate
Blocajul dezinsecției are istorie lungă la Ploiești. Pentru corectitudine istorică, trebuie să vă spun că nu e prima data când primăria nu reușește să organizeze, la timp, o licitație publică pentru acest serviciu. Ultima data, în 2015, contractul a fost prelungit cu doi ani, pentru a se asigura continuitatea serviciului. Nici la acea vreme, executivul de atunci nu a reușit să organizeze, la sfârșitul perioadei contractuale cu operatorul, o nouă licitație.
Prelungirea contractului a fost legală, însă aceasta a generat un întreg scandal legat de depășirea valorii estimate prin contractual cadru inițial. Directorul economic a început să refuze la plată facturile operatorului, însă tot municipalitatea continua să dea comenzi. Operatorul a efectuat serviciile cerute, rămânând neplătit timp de aproape doi (2!) ani. Viitorul va dovedi cine a avut dreptate printr-o acțiune în instanță.
În urma adreselor trimise către Agenția Națională pentru Achiziții Publice în care se întreba dacă este legală depășirea valorii contractului cadru și, în consecință, legalitatea prelungirii contractului propriu-zis, ANAP a dat, de mai multe ori la rând, răspunsul clar și fără echivoc: contractual este legal iar depășirea valorii este legală. Așa cum spuneam și la vremea respectivă, adresele ANAP primite atât de primarul interimar Cristian Ganea, cât și, ulterior, de primarul nou ales Adrian Dobre, nu lăsat loc de interpretare.
ANAP: „Contractul e legal, depășirea valorii estimate e legală”
Rememorând scandalul de atunci, nu pot uita scena filmată de presă în care Nicoleta Crăciunoiu, directorul de atunci din fruntea Direcției Economice, era protagonistul principal fluturând o adresă emisă de Agenția Națională pentru Achiziții Publice: „Vreți să vedeți ce zice adresa? Chiar vreți să spun tot?” – replica ciudată era data ca să justifice refuzul de a aproba plățile pentru facturile către operatorul care desfășura, în municipiu, activitatea de dezinsecție, dezinfecție și deratizare.
Știți povestea, cu contractul-cadru despre care se spunea că are valoarea depășită. Din fluturatul hârtiei ținută în mână de Crăciunoiu nu se vedea, însă, conținutul. Care afirma, sub semnătura șefului ANAP, că nu există nici o problemă în depășirea sumei dintr-un contract-cadru. De ce a procedat astfel Nicoleta Crăciunoiu și de ce nimeni altcineva din aparatul executiv nu a găsit zece secunde să vadă ce e scris, de fapt, pe hârtie, rămâne un mister. Mai ales că primarul Dobre poza, în acel moment, în victima sistemului funcționăresc care aparent bloca tot. Nu că acum, după aproape doi ani de mandat, lucrurile s-ar fi schimbat în vreo măsură.
Licitația ciudată
Așa cum scriam și într-un articol din Actualitatea Prahoveană – link AICI – primăria a reușit, în 2017, să demareze o procedură chinuită de achiziție pentru serviciile DDD, licitația având loc toamna trecută.
Între timp, au mai existat „rugăminți” asupra Coral în două direcții, ca să înțelegeți penibilul situației: 1. Să accepte rezilierea vechiului contract, cu promisiunea că își încasează suma istorică restantă pentru munca efectuată și refuzată la plată și 2. Deratizarea gratuită a unităților de învățământ la începutul anului școlar. Alexandru Badea, patronul Coral, a refuzat rezilierea vechiului contract, argumentând că nu există niciun motiv să accepte asemenea presiuni și 2. A făcut deratizarea gratuită.
Condiții suspecte în caietul de sarcini
La licitațiile pe astfel de servicii-cadru, autoritățile publice își apără interesul și obligă participanții să aibă o cifră de afaceri care să se ridice chiar și la dublul valorii contractului cadru pus la bătaie, din motive lesne de înțeles - o firmă cu bonitate și cu capacitate economică este mai sigură și mult mai puțin riscantă pentru desfășuarea în bune condiții a contractului, condițiile de participare trebuind să fie realiste și echilibrate, în conformitate cu mărimea localității și specificul acesteia.
Această practică este una europeană, serviciul public trebuind să fie unul de înaltă calitate, prestat de societăți cu bonitate și cu istoric cert în privința serviciului prestat.
Un exemplu concret în acest sens este licitația pentru deratizare din București, unde Primăria Generală a solicitat firmelor participante să aibă cifre de afaceri care să se situeze la dublul contractului cadru pus în joc, un contract de peste 800 de miliarde lei vechi, licitație câștigată tot de societatea ploieșteană Coral Impex.
Obligarea firmelor să dețină o cifră de afaceri dublă a creat o stare de nemulțumire la București, iar participanții la licitație au făcut contestații la CNSC. Instituția le-a respins contestația, pe bună dreptate, fiindcă nu orice firmă de apartament poate să gestioneze un serviciu public care are importanță deosebită, fiind vorba despre sănătatea populației.
Condițiile de eligibilitate la licitația Ploiești, studiu
Pe de altă parte, la Ploiești, din motive care încă ne scapă, primăria nu numai că nu a impus această condiție de cifră dublă, ba a și scăzut cifra de afaceri obligatorie până la o cincime sub valoarea contractului, la cererea expresă formulată de liderul asocierii, respectiv societatea din Deva, DD Chim SRL. Apropo, între timp DD Chim s-a retras din asociere.
Asocierea celor trei societăți - grecească, bucureșteană și ardeleană - nu avea cifra de afaceri necesară. Noroc cu primăria Ploiești care a ușurat această condiție, reducând baremul la 100 de miliarde, ca să se încadreze și asocierea greco-română.
În mod inexplicabil, dacă la București CNSC a acceptat condiția de eligibilitate impusă de autoritatea beneficiară, pentru ca nu orice firmă fără capacitate, angajați și putere de acoperire să ia niște bani fără să presteze un serviciu public la standard de calitate înalte, la Ploiești a acceptat să minimalizeze condiția unei cifre de afaceri minimale, astfel încât ca trioul DD Chim, ALLCHIM și deja celebrii Apolimantiki să poată participa.
Mai mult, primăria Ploiești a acceptat și schimbarea unei alte condiții de eligibilitate – inițial, caietul de sarcini prevedea o cifră de afaceri mare și un număr de trei contracte similare. Nici aici nu s-au încadrat cele trei firme aterizate la Ploiești, iar CNSC a fost prompt și a schimbat condiția de eligibilitate la Ploiești, astfel încât din obligația de a avea trei contracte mari a acceptat să le aprobe firmelor să aibă 7 (șapte) contracte mici. De la 3 s-a sărit la 7. Nu 4, 5, ci 7. Ați ghicit, cele trei firme tocmai s-au calificat. Felicitări!
Legea 98/2016, la art. 178, lit. a, precizează că autoritatea contractantă trebuie să se asigure că prestatorul are capacitatea de a efectua serviciile la standarde calitative înalte și să existe un echilibru real între cerere și ofertă
În România, modul tendențios prin care se realizează caietele de sarcini care pregătesc licitațiile reprezintă un fel de tradiție. Exemplele din materialul prezent ridică semne de întrebare cât se poate de firești asupra bunei credințe a reprezentanților care întocmesc condițiile de eligibilitate, însă și asupra celor care soluționează contestațiile la licitații, în speță ANAP și CNSC.
Sub pretextul accesului cât mai larg la licitații, condițiile de eligibilitate în România pentru licitațiile care vizează servicii publice vitale s-au relaxat până la zero în multe situații sau, așa cum veți vedea, conțin condiții aberante cu deznodământ dramatic pentru sănătatea populației.
Cu toată prietenia primăriei, dacă n-ai școală, practic n-ai
Nici așa, cu toată prietenia primăriei, Allchim și Apolimantiki nu au fost în stare să vină cu o ofertă tehnică serioasă, fiind descalificați din procedura de licitație. Oferta asocierii este una care poate provoca amuzamentul cunoscătorilor în domeniu. Nemulțumiți de situație, oamenii au formulat contestații la CNSC. Iar societatea Coral a fost declarată câștigătoare.
Cărțile se joacă acum pe contestații, însă aș vrea să mai amintesc un lucru. Fără să acuz, trebuie să subliniez un detaliu de finețe maximă. Oferta declarată câștigătoare a devenit publică, că așa e jocul. Dacă licitația va fi anulată din motive diverse, chiar și după decizia CNSC, concurenții au aflat deja oferta Coral și întocmirea documentelor la care ei au fost repetenți în cadrul procedurii, ceea ce reprezintă în sine un prejudiciu direct adus Coral.
Am ajuns astfel, în zilele noastre, când peste o sută de persoane au fost mușcate de căpușe, când primarul a cerut starea de alertă și acordarea pe încredințare directă a dezinsecției până la stabilirea rezultatului licitației și, mai nou, este aruncat pe tapet inclusive subiectul acordării serviciilor de dezinsecție către SGU.
De unde vine și o altă problemă de legalitate. Sau ilegalitate, cum vreți.
Mihai Terecoasă, directorul Direcției Sanitar Veterinare, a afirmat senin că se poate aviza SGU pentru astfel de servicii. „Orice firmă se poate aviza. SGU ar fi autorizat, din câte am înțeles, pentru a face tratament la pomi, în parcuri și așa mai departe. Am fost întrebat dacă din punct de vedere sanitar-veterinar ar fi o problemă dacă ar face DDD. Nu e nici o problemă. Trebuie să îndeplinească niște condiții, în idea că trebuie să aibă un spațiu sub cheie unde să țină substanțele și așa mai departe” – Mihai Terecoasă, declarație pentru ziarulincomod.ro.
Ce nu știe șeful DSV este că:
Atunci când este deja o licitație în derulare, nu se poate atribui contractul unei societăți care nu îndeplinește condițiile minime de eligibilitate din caietul de sarcini întocmit la licitația aflată în derulare
SGU nu este autorizat și nu are experiență similară - procedurile DDD implică o complexitate deosebită, cu alte cuvinte mai aruncăm niște bani publici pe fereastră
SGU nu are aparatură și personal calificat corespunzător necesar pentru a presta în mod profesionist acest tip de servicii
La final, după doi ani de când s-a demarat în cel mai chinuit mod o procedură de licitație care oricum este blocată, mă tot întreb care este eminența cenușie sau maro care a dirijat treburile în așa fel încât să se ajungă aici?
Cetățenii mici și mari mușcați de căpușe trebuie să știe că acum se contestă licitația și rezultatul procedurii exact de către firmele asociate pe care tot Primăria Ploiești le-a acceptat la licitație, modificând cerințele până sub nivelul mării, ca să poată avea acces la procedură.
Tocmai băieții care au beneficiat direct de soluțiile date de CNSC privind reducerea condițiilor de eligibilitate și de „larga deschidere”, după cum a motivat primăria, pun acum bețe în roate dezinsecției în Ploiești, ca să fie clar și fără echivoc.
La final, ca să vedeți că nu sunt rău cu niște firme private care, până la urmă, e normal să-și urmărească interesele, revin la realitatea sumbră:
Ploieștiul nu are servicii DDD, ploieștenii sunt mușcați de căpușe și țânțari, municipalitatea nu a fost în stare să asigure acest serviciu, prin neglijență sau incompetent funcționărimii, iar ploieștenii vor plăti și banii datorați de municipalitate pe contractual vechi către operatorul prejudiciat. Asta ca să fiu scurt, după ce v-am plictisit cu una dintre cele mai triste povești legate de funcționalitatea defectuoasă a unei administrații locale. Din păcate, nu e singura, după cum singuri puteți vedea atunci când circulați prin oraș.
Sebastian Ignat