Procurorii italieni anti-mafia au indicii că unul dintre capii Cosa Nostra, Massimo Ciancimino, ascunde în România fonduri de peste 300 de milioane de euro. Fiul fostei eminenţe cenuşii a organizaţiei Cosa Nostra, don Vito Ciancimino, a spălat fonduri prin investiţii în gropile de gunoi din ţara noastră. Nici judeţul Prahova nu este ocolit. Numele unor oameni de afaceri italieni care şi-au făcut veacul şi în Prahova apar în dosarele instrumentate de procurorii italieni anti-mafia.
O notă a judecătorilor din cadrul Tribunalului din Palermo privind activităţile mafiote ale clanului Ciancimino din „Cosa Nostra", publicată săptămâna trecută de cotidianul naţional italian „Corriere della Sera" şi citat de Adevărul arată că majoritatea averii liderului mafiot Massimo Ciancimino (48 de ani), aproximată în jurul a 400 de milioane de euro, s-ar afla ascunsă în România.
Potrivit „Corriere della Sera" citat de cotidianului Adevărul, până acum s-a identificat o mică parte din bani în Italia, dar sunt indicii conform cărora grosul banilor s-ar afla ascuns în afaceri de depozitare a deşeurilor din România. „Un volum enorm de afaceri (ale lui Massimo Ciancimino) se pare că a fost derulat de firma Agenda 21 SA, societate de drept român, rezultat din activităţi din domeniul reciclării deşeurilor: de la depozitele de deşeuri, inclusiv una considerată printre cele mai mari din Europa (Glina), până la societăţile de selectare şi transformare şi eliminarea a nămolurilor toxice", se arată în raportul judecătorilor italieni din Palermo, Sicilia.
Potrivit aceluiaşi document, în prezent, în România se află un specialist financiar italian însărcinat să descopere tezaurul mafiei italiene. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, firma Agenda 21 SA, cu sediul în sectorul 2 din Bucureşti, este controlată în prezent de fraţii Sergio şi Giuseppe Pileri, locotenenţi ai lui Massimo Ciancimino, membru de frunte al Cosa Nostra, condamnat pentru activităţi mafiote.
Băicoi, pe harta clanului Ciancimino
Massimo Ciancimino a fost arestat în Italia la 21 aprilie 2011
Conform magistraţilor italieni, firma controlată de mafia italiană, Agenda 21, a desfăşurat în perioada 2002-2006 afaceri cu deşeuri în toate colţurile ţării cooptând ca parteneri de seamă oameni-cheie în administraţia românească.
Din informaţiile financiare obţinute din mai multe documente oficiale reiese că primele mutări ale mafiei pe piaţa românească de deşeuri s-au petrecut în 2002 în oraşul prahovean Băicoi. Aici, Consiliul Judeţean Prahova s-a asociat cu Agenda 21 SA pentru a înfiinţa firma Ecologica Băicoi, societate al cărei obiect de activitate era „colectarea şi tratarea de reziduri".
În 2004 italienii cumpără majoritatea acţiunilor şi de la Salub SA Prahova, societate care colecta gunoiul în mai multe localităţi din Prahova.
Firma a trecut şi pe la un senator român
În 2004, Agenda 21 a cumpărat 82% din acţiunile societăţii Ecorec SA, firmă care azi administrează groapa de gunoi de la Glina. Groapa de gunoi de la Glina este una dintre cele mai mari din Europa, având o suprafaţă de 150 de hectare şi o adâncime de 40 de metri. În anul 2004, firma Agenda 21, controlată de italieni, a intrat la Glina, cu o cifră de afaceri zero şi datorii de 42 de milioane de lei (10 milioane de euro).
Firmele italienilor din România sunt pe zero. Cel puţin în evidenţele contabile
Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, o parte dintre firmele controlate de gruparea lui Massimo Ciancimino înregistrează în ultimele bilanţuri depuse cifre de afaceri aproape de zero, dar au datorii şi pierderi colosale.
- Agenda 21 - cifră de afaceri 0 şi datorii de 12 milioane de euro
- Ecologica Băicoi - cifră de afaceri 0 şi datorii de 800 de mii de euro.
Potrivit unei ordonanţe a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) activităţile economice ale clanului mafiot Ciancimino în România erau în atenţia procurorilor încă din 2006. În document se arăta că banii murdari ai mafiotului Vito Ciancimino, decedat în 2002, erau rulaţi în România de fiul său Massimo (48 de ani), prin intermediul locotenentului său, Gianni Lapis.
„Autorităţile italiene judiciare au ajuns la concluzia că disponibilităţile imense de origine ilegală puse la dispoziţie de Vito Ciancimino au fost pe parcursul anilor manevrate şi investite în activităţi economice şi financiare astfel încât să se facă dificilă identificare originii lor", se arată în ordonanţa DIICOT. Încă din 2006, procurorii români, la cererea colegilor italieni, au pus sechestru pe toate acţiunile deţinute de firma italiană Sirco Spa în cadrul societăţii Agenda 21 SA, unde italienii investiseră 9 milioane de euro.
Vito Ciancimino
Fost primarul creştin-democrat al oraşului Palermo la începutul anilor '70. De-abia în anii '90 a fost arestat din cauza legăturilor sale cu Cosa Nostra, fiind considerat omul din umbră al temuţilor capi Salvatore Riina şi Bernardo Provenzano. Era considerat consilierul politico-financiar al mafiei siciliene. Don Vito a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru asociere de tip mafiot şi la confiscarea averii şi a murit în 2002, la 78 de ani, în urma unui infarct.
Massimo Ciancimino (48 de ani), fiul lui Don Vito
A continuat afacerile tatălui său. Procurorii italieni au informaţii că gestionează fonduri masive ascunse de Vito Ciancimino. Şi-a „externalizat" afacerile, fiind vânat pentru spălări masive de bani în România. În martie 2007 a fost condamnat la cinci ani închisoare pentru spălare de bani. Este vorba chiar de fondurile moştenite în secret de la tatăl său. Pentru că a colaborat cu anchetatorii, oferind unele informaţii despre Cosa Nostra, lui Massimo i s-a redus pedeapsa la trei ani şi patru luni şi i s-a oferit statutul de martor protejat. Însă, în 21 aprilie, acum două săptămâni, a fost din nou arestat, sub acuzaţia că a încercat să-i intoxice pe procurori prin livrarea unui document falsificat.
Ciancimino în Prahova
Conform documentelor întocmite de către procurorii italieni, Massimo Ciancimino lucra cu câteva persoane considerate de încredere, dintre care amintim de fraţii Sergio şi Giuseppe Pileri, oameni de afaceri italieni cunoscuţi în Prahova.
În transcrierile înregistrărilor telefonice depuse la dosarul Ciancimino, jurnaliştii Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie au gasit discuţii cu sau despre aceste personaje. Toate aceste discuţii se referă la afaceri dirijate prin interpuşi de către familia Ciancimino, afaceri care s-au desfăşurat şi pe teritoriul României.
Reţeaua Pileri
Afacerile fraţilor Pileri cuprind mai multe zone de activitate, dintre care cea mai dezvoltată este afacerea de reciclare a gunoaielor.
Fraţii Pileri prin firmele lor au reuşit să se asocieze cu mai multe primării şi consilii locale din ţară pentru a construi rampe ecologice de reciclare a gunoaielor sau pentru a asigura salubrizarea localităţilor.
Principalele lor firme prin care acţionează în acest domeniu sunt Agenda 21, Ecorec, Salub şi Ecologica SA.
Afacerea Hipodromul
O binecunoscută afacere în care Pileri au investit este hipodromul din Ploieşti. În prezent, Hipodromul este administrat de Primăria Ploieşti, sub mandatul lui Volosevici. Sub mandatul lui Emil Calotă, însă, Hipodromul fusese concesionat printr-o licitaţie pentru 49 de ani, către firma italiană Ippodromi & Citta, firmă care s-a asociat în afacere cu compania „3 I" a fraţilor Pileri. Este vorba de firma cu obiect de activitate din domeniul agriculturii, Bio Agri Est.
Partenerul italian, Gaetano Papalia, conduce mai multe hipodromuri în Roma, Napoli, Florenţa şi Siena. Aşa cum am descoperit mai târziu, afacerea Ippodromi, via 3 I şi Primăria Ploieşti a fost un fiasco tranşat, în cele din urmă, în Justiţie.
Agenţii de investigaţie
Fraţii Pileri au deţinut acţiuni prin firmele lor la două companii care se ocupau cu activităţi de investigaţie şi protecţie. Este vorba de Mondial Pol şi de Agenţia de investigaţii A & D.Faptul că fraţii Pileri au obţinut autorizaţii pentru a deţine parte din aceste firme este deosebit de interesant.
Jurnaliştii săptămânalului ploieştean altPHel au prezentat la momentul respectiv, documente secrete ale SRI în care se făcea referire la legăturile dintre fostul şef al SRI Prahova, Corneliu Păltânea, şi Sergio Pileri.
Din articolele altPHel reiese că Păltânea l-a protejat informativ pe Pileri, deşi alte direcţii ale SRI întocmeau sau cereau note informative despre activitatea acestuia în Prahova.
După trecerea în rezervă a colonelului Păltânea, acesta a ocupat pentru un timp un post de conducere în firma SALUB, firmă în proprietatea Agenda 21.
Ce a scris APH în primăvara anului trecut legat de salubrizarea programată de CJ Prahova şi Ecologica SA
Gunoiul de sub preşul CJ Prahova / În judeţ apare o nouă famiglie a afacerilor cu deşeuri
Autor: Bogdan DIMA
Ne place sau nu, preşedinţia Consiliului Judeţean Prahova este asigurată de către Mircea Cosma. Dar nu o face de unul singur – cu toate că noi credem că nu i-ar displăcea –, ci alături de consilierii judeţeni, dar şi cu armata de funcţionari din dotarea instituţiei. Astăzi o să vă prezentăm o mare afacere. În special pentru iniţiatorii ei, că la Golea şi prostime nu or să vină decât facturile, taxele şi impozitele. Puţini oameni ştiu că de pe urma gunoiului menajer s-au realizat averi fabuloase şi tocmai de aceea a intrat în atenţia Mafiei. Care Mafie, după spusele presei, de acum câţiva ani, ar fi avut afaceri consistente şi prin ţara noastră. Să deschidem, aşadar, dosarul “investiţiei” de la Băicoi vs. Filipeştii de Târg. O tărăşenie care ar trebui să dea multe de gândit celor care fac şi prin judeţul acesta şi susţin că ei ar fi mama şi tata admnistraţiei. Nu de alta, dar asta spune multe despre modul în care se concep, elaborează şi mai ales pe ce aberaţii îndelung pritocite se pot cheltui, câteodată, banii amărâţilor din judeţ.
O poveste halucinantă. Ecologica şi italienii din neamul Pileri
Povestea fraţilor Pileri este halucinantă. Ca în filmele de spionaj, doar un singur search pe Google şi descoperi poveşti incredibile. Spionajul sovietic, mafia italiană, spionaj israelian şi o lume foarte sumbră, care scoate munţi de bani. Ei bine, fraţii Pileri sunt cei care au fost acuzaţi de presă că ar fi fost un fel de cap de pod în afacerile cu salubritatea din România. Tot presa a spus de foarte multe ori că afacerile din România au fost demarate şi susţinute cu banii mafiei italiene, complicitatea unor servicii secrete şi, desigur, a unor mai mari ai timpului. Tot prin ei s-a înfiinţat Agenda 21 şi, ulterior, Ecologica S.A. Puzderia de firme şi de relaţii economice a fost ţinta unor dezvăluiri de presă din care n-au lipsit foste nume din serviciile de spionaj sau ale unor afacerişti redutabili. Prahovenii au ceva legături cu asta, deoarece privatizarea Salub–ului, concesionarea Hipodromului şi înfiinţarea aşa-zisei rampe ecologice de la Băicoi tot din această sferă provin.
Afacerea Salubrizarea
Salubrizarea de la Ploieşti a fost o mascaradă care a reprezentat motiv perpetuu de înjurături la adresa edililor din acea vreme. Cât despre “rampa ecologică” de la Băicoi, aceasta a fost închisă cu foarte mulţi ani înainte, ignorându-se prevederile contractului iniţial. Cauza, cică, ar fi fost administrarea haotică, necontrolată eficient, şi faptul că pe toată lumea a interesat-o doar profitul. Care profit nu prea a ajuns undeva în afara acţionarilor de la Ecologica SA. Nu s-a mişcat un deget pentru ecologizarea rampei, nu s-a bătut un ţăruş pentru extinderea acesteia - după cum promiteau conducătorii de la Ecologica SA.
Tăcere suspectă
În schimb, autorităţile judeţene şi cele de la Băicoi au tăcut! Moca sau complice? Dacă nu deranjează întrebarea! Dacă au tăcut pentru că nu au ştiut de existenţa unui munte de gunoi – este foarte grav, iar dacă au tăcut şi totuşi au ştiut… e şi mai nasol, nu? Revenind în zilele noastre, staţi un picuţ să vedem ce ni se pregăteşte! Tot cu aceeaşi firmă Ecologica SA. Pe mâna CJ Prahova.
Ciudăţenia unui proiect. Pe bani - grămadă
Ecologica susţinea acum câţiva ani că n-a făcut ecologizarea rampei pe motiv că n-are destule parale şi că “asociaţii” (care deţin 20% din acţiuni), respectiv Primăria Băicoi şi CJ Prahova, nu vor să marce, la rândul lor, cu banul. Dar din aceiaşi bani pe care nu-i avea pentru a face ecologizarea şi extinderea firma Ecologica S.A. a cumpărat, cu toptanul, terenul din jurul rampei! Teren pe care, anterior, ar fi trebuit să facă extinderea rampei vechi! O chestie care pute rău de tot, dar cum nu vrem să facem toată munca DNA-ului.
Cu o măiestrie demnă de cauze mai bune, pe ordinea de zi a şedinţei CJ din data 12 aprilie 2010 a apărut, la pct. 4, un proiect care pare să nu fi fost întocmit decât în silă şi plicitiseală enormă faţă de rigorile şi procedurile emiterii unui asemenea document către şedinţa de plen a CJ Prahova.
2014, poate 2020
Poate s-ar fi putut invoca o scuză: că deja exista o limită de timp, extrem de scurtă, şi s-ar fi pierdut o grămadă de bani de la UE care ar trebui să ne scoată din rahat… “Trebuie să ne străduim să găsim. Termenul de punere la dispoziţie al Ministerului Mediului a terenului este 30 aprilie 2010!”, avea să spună Mircea Cosma la acea şedinţă. Tot acesta le-a sugerat consilierilor judeţeni că invalidarea proiectului, amânarea sau respingerea acestui proiect va face ca Prahova să nu primească un sfanţ din acest fond în etapa actuală, iar următoarea solicitare se va putea face abia în etapa 2014-2020. Ne doare sufletul când privim, mişcaţi, grija lui nea Mircea pentru poporul său prahovean. Vivat!
Anchetele care „ne doare”
În situaţii ca cea descrisă mai sus se fac şi cele mai mari manevre! Se lasă un timp foarte scurt, se insistă exagerat pe criză şi nevoia de urgentare a votului, iar cum consilierii judeţeni sunt sensibili la aşa ceva, ce să facă? Ridică mânuţele! De data aceasta întorsătura de “condei” a venit de la zvonul că “afacerea” se poate lăsa cu niscaiva anchete! Deloc jurnalistice şi profund penale! Aşa că onorabilul preşedinte al CJ Prahova ia taurul de coarne şi înfierează oferta şi preţul solicitat de “macaronari”. Consilierii prind şpilul şi propun scoaterea de pe ordinea de zi.
Un proiect. „Tehnicieni” eficienţi
Ca să facem un scurt rezumat al afacerii “rampei” de la Băicoi, trebuie spus că terenul propus de “Ecologica” S.A. este în suprafaţă de 16,6 hectare, pentru care firma a cerut „modica” sumă de 1.956.000 de euro! Doar că terenul respectiv pare să fie insuficent ca suprafaţă, mai este traversat şi de Dâmbu, iar Primăria Băicoi vrea un drum aparte care să permită accesul acolo (adică alţi 8.850.000 lei din aceştia grei şi rari!). Hibele proiectului fiind evidente, au fost motive suficiente pentru CJ Prahova să ia deciza de a-l mai pritoci. “Experţii” care s-au ocupat de proiect şi-au făcut treaba, şi-au luat banii! Cu toate că au comis erori impardonabile şi greu de trecut cu vederea, proiectul, aşa cum a fost el, a ajuns în mapele consilierilor judeţeni. Dacă se mai are în vedere şi istoria afacerii de la Băicoi, ar mai fi prea puţine de spus despre credibilitatea “tehnicienilor” care au pregătit proiectul respectiv.
Piua a doua. „Zona liberă de orice” sau cum a ajuns nea Mircea la mâna lui Morărescu
Varianta a doua are şi ea hibele sale. Prima este haioasă rău de tot. După ce ani de zile nea Mircea Cosma l-a caracterizat pe edilul din Filipeştii de Pădure ca fiind produsul cel mai evident al “zonei libere de orice”, iată că istoria se răzbună. Şi-i ţine partea lui Morărescu! Terenul fiind situat la Filipeştii de Pădure, are aproape 20 de hectare, dar, ca să se ajungă acolo, camioanele cu gunoi au de trecut pe un drum care aparţine... ghiciţi cui? Lui... Morărescu, edilul localităţii Filipeştii de Târg! Eeee, nu chiar al lui, deşi asta n-ar trebui să fie o mare problemă pentru domnia sa, cu toate că acum este mai greu cu astfel de chestii. Drumul, de doi kilometri, - că vrea Cosma, că nu vrea - tot peste moşia, pardon, prin parohia edilului Morărescu trece! Este acel drumeag de doar 3,5 metri lăţime, dar cu niscaiva exproprieri – care cică vor costa doar 400.000 de lei - se va rezolva şi tărăşenia asta. Başca un “supliment” de 800.000 de lei (aşa zic specialiştii, nu noi), care ar rezolva şi problema modernizării drumeagului respectiv. Ar mai trebui poate adăugat şi faptul că proprietarii terenului pe care se doreşte edificarea rampei de gunoi au cerut un preţ de 3 euro pentru fiecare metru de pământ (deci un total de 584.100 euro), sumă considerată ca fiind de bun simţ comparativ cu cea solicitată de către fomista Ecologica SA. Oricum valoarea totală a investiţiei a fost socotită la 4.400.000 lei, faţă de 8.850.000 (cheltuieli neeligibile), cât ar fi costat varianta cu oraşul Băicoi!
Cine bate (la talente administrative): nea Mircea sau Morărescu?
Pe surse am aflat că zilele acestea ar fi mare fierbere prin zona Casei Albe, CJ şi pe capul primarului Morărescu de la Filipeştii de Pădure. Tot aceleaşi surse, destul de credibile, susţin că Morărescu vrea să profite de pleaşca asta şi că ar vrea şi el “ceva” – nu pentru domnia sa, desigur, ci pentru bunăstarea filipeştenilor săi. Numai că, la nivelul consilierilor din parohia lui Morărescu există opoziţie făţişă împotriva unor rampe de gunoi prin zonă. Mai ales după ce, anii trecuţi, locuitorii din Filipeştii de Pădure au fost la un pas de a se trezi cu o rampă care să „absoarbă” deşeuri chimice, biologice şi radioactive!
Agilitate
Dar cum, conform proiectului, noua rampă ecologică urmează să fie amplasată mai câş (ca să zicem aşa), pe la vecinii lor din Filipeştii de Târg, fiind o investiţie sub patronatul CJ Prahova, se pare că se va găsi o “cale” pentru a-i potoli pe abrajii consilieri locali din legislativul lui Morărescu. La rândul său, Mircea Cosma trebuie să se mişte extem de agil şi rapid pentru că termenul limită – 30 aprilie - a expirat, iar variantele, aşa-zise de “rezervă”, sunt şi ele afurisit de presante. Şi atunci...? Pa, bani de la UE!