Categorie: Dezvăluiri

dna_dosarZece ani – atât i-a trebuit Justiţiei Române să delibereze pentru a ajunge la concluzia de neîncepere a urmăririi penale, într-unul dintre dosarele de mare corupţie din România postdecembristă, cu implicaţii până la vârful Serviciului Român de Informaţii.
Dacă acum zece ani Corneliu Păltânea, fostul şef al secţiei prahovene de informaţii (SRI Prahova), era plimbat prin arest, cu şanse mari ca să înfunde puşcăria pentru ani de zile, acum, DNA Ploieşti îi dă un nou motiv de relaxare, printr-o serie de NUP-uri care îi înseninează anii de pensie, după ce asupra numelui său au planat acuzaţii de corupţie diversificate, de la şantaj, ameninţare, primirea de foloase necuvenite, asociere cu personaje din lumea interlopă, până la trafic de carburanţi, în perioada în care se ocupa, din postura de şef al SRI Prahova, de siguranţa noastră, a tuturor.

În august, anul trecut, la nouă ani de la arestarea preventivă a şefului SRI Prahova Corneliu Păltânea (şi eliberarea sa după puţin timp) şi începerea urmăririi penale împotriva altor membri din conducerea SRI Prahova, dosarul de corupţie care a zguduit, la vremea respectivă, Serviciul Român de Informaţii, a ajuns, în zilele noastre, la un deznodământ prin care, după disjungerea şi spălarea tuturor faptelor la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, majoritatea făptuitorilor sunt pe punctul de a ieşi prespălaţi, adică basma-curată, după cum preferaţi. Neînceperea urmăririi penale este sintagma atotcuprinzătoare în soluţia dată, acum câteva luni, de procurorii DNA Ploieşti.

După ce procurorii militari bucureşteni, în frunte cu magistratul Vasile Doană, au reuşit, după ani de muncă, să pună cap la cap un lanţ infracţional demn de filmele cu mafioţi sicilieni, acuzaţii au beneficiat de o lentoare suspectă a justiţiei, de ani de zile de prelungiri, disjugeri şi declinare de competenţe, tergiversări care nu pot decât să mai ridice încă un semn de întrebare asupra corectitudinii celor care jură, la intrarea în magistratură, să apere statul de drept

Dosarul Motorina, sau relaţia de dragoste dintre Păltânea şi rafinăria Astra

În dosarul procurorilor anticorupţie de la secţia ploieşteană a DNA se notează că soluţia de dezinvestire a procurorului de caz a avut în vedere şi continuarea cercetărilor faţă de învinuiţii Sterian Marian şi Popescu Nicolae pentru complicitatea la săvârşirea infracţiunii de delapidare, reţinându-se că, în perioada 1998-2000, aceştia ar fi primit la sediul societăţilor comerciale administrate de numiţii mai multe cisterne auto cu motorină, pe care învinuitul Corneliu Păltânea le primise ca mită de la fostul director al Rafinăriei Astra Română, Nan Octavian.

Procurorii militari de la DNA Bucureşti au dispus trimiterea în judecată a învinuitului Corneliu Păltânea pentru infracţiunea de luare de mită, instigare la infracţiunea de delapidare şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni conexe.

Tot prin acelaşi act, procurorul bucureştean a dispus şi trimiterea în judecată a lui Octavian Nan, directorul rafinăriei Astra, pentru câteva nimicuri, dintre care amintim infracţiunea de delapidare a rafinăriei şi cea de asociere în vederea infracţiunilor amintite mai devreme.

46.000 tone motorină se prescriu după tergiversările din justiţie

Ca să vedeţi de ce umblă Păltânea liber, cu consimţământul eficientei secţii a DNA Ploieşti, după ce DNA Bucureşti a strâns ani de zile probe peste probe împotriva acestuia, rechizitoriul aminteşte că Nan, în calitatea sa de director al rafinăriei Astra, a fost determinat de Păltânea să sustragă din gestiune următoarele cantităţi de produse petroliere: 46.160 tone de motorină şi 111 tone de combustibil lichid de încălzire, produse petroliere ce au fost date inculpatului Corneliu Păltânea, conform rechizitoriului DNA.

Bineînţeles că, la o amânare nesimţită în adevăratul spirit de tergiversare a cauzelor întâlnite în justiţia română, dar şi prin Congo, probabil, soluţia de neîncepere a urmăririi penale împotriva lui Nan Octavian pentru cadourile amintite mai devreme care au luat drumul buzunarelor lui Păltânea a venit ca fiind firească, temeiul procedural invocat fiind, aţi ghicit, împlinirea termenului de prescripţie a faptelor ce implică răspunderea penală. Punem pariu că dacă vă pune necuratul să nu plătiţi un plin la benzinărie, deci nu zeci de mii de tone, ca Păltânea, vă paşte mititica în doi timpi şi trei mişcări?

O casă, dulce casă. De vacanţă.

În data de 16 mai 1997, între Nicolae Popescu şi Corneliu Păltânea (adică între doi prieteni buni) a fost încheiat contractul privind execuţia lucrării structură de rezistenţă locuinţă Cheia, în baza căruia executantul se obliga să construiască imobilul situat în Cheia, comuna Măneciu, fiind menţionat în contact numai avansul pentru lucrare, în cuantum de 17 milioane de lei vechi (an 1997).

Verificările financiar-contabile efectuate de către specialistul financiar al DNA au concluzionat că  obiectivul casă de vacanţă Valea Neagră Cheia, beneficiari Păltânea şi Popescu, a fost executat de firma NICONS SRL, efectuându-se cheltuieli şi de către celebra APASCO SA Măneciu care nu au putut fi cuantificate cu exactitate. Lucrările executate de NICONS au fost cuantificate la suma de 117 milioane lei vechi, din care 17 milioane au fost încasaţi în avans, cu sprijinul SC APASCO SA Măneciu, contravaloarea materialelor de construcţie cumpărate de APASCO fiind compensată cu lucrări executate de NICONS, existând la APSCO procese verbale de compensare.

Achitarea banilor de către beneficiarii Păltânea şi Popescu a fost argumentată de către aceştia prin prezentarea unor facturi fiscale emise de NICONS către SC MESTEACĂNUL SRL Bucureşti, dar şi facturi emise de către NICONS către HOLDING CREER INVESTIŢII SA Bucureşti, dar şi de chitanţe emise de către NICONS pe numele lui Păltânea Corneliu.

Referitor la sumele înscrise în cele două facturi fiscale menţionate, despre care procurorii DNA Bucureşti susţin că ar reprezenta obiectul infracţiunii de mită pretinsă de către Corneliu Păltânea de la Giosu Ion, administrator al SC HOLDING CREER INVESTIŢII SA şi Creştin Vasile, prin intermediarul Iordănescu Toma Lucian, în scopul neîndeplinirii obligaţiilor de serviciu, cercetările efectuate au confirmat remiterea acestor sume în virtutea unor relaţii personale între cei arătaţi (ultima parte, după cum bănuiţi, reprezintă argumentarea procurorului de caz de la DNA PLOIEŞTI).

Giosu Ion a menţionat că în cursul lui 1997 s-a întâlnit cu Corneliu Păltânea, la solicitarea şefului SRI Prahova, chiar la sediul instituţiei, împrejurare în care Giosu a aflat că Păltânea îşi cosntruieşte o vilă la Cheia cu ajutorul unei firme din Lipăneşti, respectiv NICONS SRL. Giosu spune că „i-a dat o mână de ajutor să achite 50 de milioane de lei societăţii NICONS”. Îl invidiem pe Păltânea pentru relaţiile sale de prietenie, mai ales când aflăm că Giosu recunoaşte că a fost de acord să achite aceşti bani, fără să stabilească la momentul respectiv vreun termen de contraserviciu sau restituire a banilor.

Cităm o propoziţie din declaraţia lui Giosu: „Am acceptat să fac această plată de bunăvoie, întrucât Păltânea Corneliu mi-a spus să o fac”. Amuzant, nu?

Va urma

Back To Top