Zece ani – atât i-a trebuit Justiţiei Române să delibereze pentru a ajunge la concluzia de neîncepere a urmăririi penale, într-unul dintre dosarele de mare corupţie din România postdecembristă, cu implicaţii până la vârful Serviciului Român de Informaţii.
Dacă acum zece ani Corneliu Păltânea, fostul şef al secţiei prahovene de informaţii (SRI Prahova), era plimbat prin arest, cu şanse mari ca să înfunde puşcăria pentru ani de zile, acum, DNA Ploieşti îi dă un nou motiv de relaxare, printr-o serie de NUP-uri care îi înseninează anii de pensie, după ce asupra numelui său au planat acuzaţii de corupţie diversificate, de la şantaj, ameninţare, primirea de foloase necuvenite, asociere cu personaje din lumea interlopă, până la trafic de carburanţi, în perioada în care se ocupa, din postura de şef al SRI Prahova, de siguranţa noastră, a tuturor.
În august, anul trecut, la nouă ani de la arestarea preventivă a şefului SRI Prahova Corneliu Păltânea (şi eliberarea sa după puţin timp) şi începerea urmăririi penale împotriva altor membri din conducerea SRI Prahova, dosarul de corupţie care a zguduit, la vremea respectivă, Serviciul Român de Informaţii, a ajuns, în zilele noastre, la un deznodământ prin care, după disjungerea şi spălarea tuturor faptelor la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, majoritatea făptuitorilor sunt pe punctul de a ieşi prespălaţi, adică basma-curată, după cum preferaţi. Neînceperea urmăririi penale este sintagma atotcuprinzătoare în soluţia dată, acum câteva luni, de procurorii DNA Ploieşti.
Cash de la Păltânea
Referitor la circuitul banilor în vederea finanţării fostului şef al SRI Prahova, Corneliu Păltânea, personaj controversat al cărui istoric în instanţele naţionale împlineşte frumoasa vârstă de 10 ani de la nesoluţionarea gravelor acuze de corupţie, Păltânea neagă, în faţa procurorilor militari ai DNA Bucureşti, că nu a avut niciun fel de relaţie cu cei care au susţinut că l-au alimentat cu bani în vederea construirii imobilului din staţiunea Cheia, de asemenea neagă primirea de foloase de la firmele ce lucrau în colaborare cu rafinăria ploieşteană Astra. Cel puţin asta reţine procurorul DNA Ploieşti, acolo unde a ajuns ultima dată dosarul, în urma disjungerii acestuia, pentru a lua drumul NUP-ului visat de acuzaţi.
Totuşi, procurorul de caz notează că Păltânea neagă pretinderea şi primirea unor sume de bani de la Ion Giosu, afaceristul despre care vă povesteam în episodul trecut, „fără o motivaţie convingătoare” – după cum notează anchetatorul.
În declaraţiile sale, Păltânea arată modalitatea prin care şi-a construit casa de vacanţă din Cheia, precizând că sumele necesare construcţiei au fost integral suportate de acesta. Legat de APASCO, Păltânea neagă şi faptul că s-ar fi folosit materiale de construcţie de la această societate din Măneciu. Totuşi, Păltânea aminteşte de administratorul APASCO, Maria Sterian, spunând că i-a dat periodic bani acestuia pentru construcţie, consemnate prin chitanţe de mână.
Iată cum pică Păltânea nevinovat. Cităm tot din procurorul ploieştean: „Cercetările efectuate în cauză nu au dus la identificarea altor indicii cu valoare probatorie, care să obiectiveze săvârşirea infacţiunii de corupţie săvârşită de învinuitul Păltânea Corneliu. Susţinerile celor doi făptuitori Creştin Vasile şi Giosu Ion nu conţin acele elemente care să permită concluzionarea faptului că pretinderea şi primirea sumelor menţionate ar fi avut caracter oneros prin trimitere la acele atribuţii de serviciu ale învinuitului încălcate cu bună ştiinţă. De astfel, din întregul material probator înaintat Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia militară, nu sunt evidenţiate elemente care să contureze natura şi caracterul acelor informaţii pe care învinuitul nu le-ar fi exploatat în interes operativ. Pe de altă parte, în mod obiectiv, la momentul efectuării cercetărilor, nu au putut fi identificate în evidenţa contabilă a SC APASCO Măneciu documente care să ateste efectuarea de cheltuieli de către societate în favoarea beneficiarilor Păltânea Corneliu şi Popescu Nicolae decât într-o măsură nesemnificativă. Această situaţie a creat imposibilitatea cuantificării unor eventuale prestaţii cu titlu oneros sau gratuit de către SC APASCO SA Măneciu către învinuit”.
Urmează o parte interesantă: „Reprezentantul societăţii APASCO, Marian Sterian, dar şi învinuitul Păltânea Corneliu, recunosc realizarea anumitor lucrări la vila din comuna Măneciu, sat Cheia, însă susţin achitarea acestor servicii prin trimitere la chitanţele de încasare în numerar. Cu privire la aceste documente, specialistul financiar al DNA le identifică ca reprezentând încasări de la Corneliu Păltânea. Pentru motivaţia arătată mai sus, având în vedere imposibilitatea obiectivă a probării faptelor, urmează a fi dispuse soluţii de neurmărire penală (...)”.
Nota autorului: Este interesant de văzut dacă evidenţa contabilă a APASCO înregistrează chitanţele emise la vremea respectivă în numele lui Păltânea, totodată, dacă există chitanţe, ar trebui să existe şi facturile APASCO în baza cărora au fost eliberate dovezile de plată cash. Sau poate după zece ani de cercetări aceste cercetări sunt inutile, luând în considerare că termenul de prescriere a faptei îşi intră aproape în vigoare, nu? Revenim.
Va urma