Istoricul postdecembrist al secţiei prahovene a Serviciului Român de Informaţii este unul tumultos, ca şi povestea personală a câtorva ofiţeri care au trecut, vremelnic, prin lista de angajaţi la vedere sau total conspiraţi în această unitate specială a statului român. Odată cu scandalurile declanşate după momentul arestării fostului comandant al SRI Prahova, Corneliu Păltânea, au ieşit la iveală iţele ascunse ale unei activităţi care ar trebui, teoretic, să se efectueze numai în slujba poporului şi pentru apărarea intereselor acestuia. În realitate, ani de zile, unele cadre şi aparatura necesară desfăşurării activităţii de specialitate a unei unităţi informative secrete au fost puse la dispoziţia şefilor pentru spionarea mediului de afaceri, dar şi a angajaţilor serviciului. Pentru că, în perioada anilor 1990-2000, toată lumea trebuia să fie controlată. Miza: putere totală bazată pe şantaj.
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Fosta conducere a SRI a luat, la un moment dat, decizia să implice Serviciul Tehnic al secţiei prahovene în montarea şi realizarea de acţiuni specifice muncii informative de ascultare asupra ofiţerilor activi ai Serviciului. Majoritatea agenţilor încadraţi în unităţi speciale, care lucrau în activităţi pe deplin conspirate, activau, în viaţa civilă sub paravane credibile, fiind implicaţi în mediul de afaceri prahovean. Firmele acestora produceau bani în economia reală, de multe ori şi prin încrengătura relaţională pe care se baza SRI. În numerele trecute ale revistei noastre v-am povestit despre SC Huanita Limited SRL, firmă înţesată de agenţi SRI aflaţi în directă dependenţă de Corneliu Păltânea. Implicarea nu se realiza numai la acest nivel. Serviciul avea grijă să angajeze „sifoane” şi în alte firme, unele dintre ele aparţinând chiar oamenilor din structură, pe care conducerea considera că nu îi are suficient la mână. Un fel de paranoia generalizată a neîncrederii.
Locaţia terorii
La parterul unui bloc aflat în imediata apropiere a sensului giratoriu de la Catedrala Sf. Ioan din Ploieşti a apărut, la un moment dat, o agenţie de turism. Lângă aceasta, într-un birou, omul de rând putea să-şi ducă televizorul la reparat. Sub acest paravan, în camera din spate, Serviciul Tehnic al SRI Prahova şi-a montat aparatura „adevărului”. Astfel că, din centru până în cartierul Albert nu exista apartament care să nu poată fi ascultat fără probleme de agenţii Serviciului tehnic. Cu mandat sau fără, desigur, cum e moda pe la noi. Subalternii de bază ai şefului SRI erau ascultaţi. Cei mai neascultători, primeau atenţionări diverse din care reieşea că trebuie să revină la linia organizaţiei de bază, dacă nu vor să aibă probleme. Şi, la vremea respectivă, a avea probleme însemna că poţi pierde tot, chiar şi libertatea personală. Unele declaraţii aflate în diferite rechizitorii din seiful Parchetului Militar vorbeau de teroarea totală exercitată de Corneliu Păltânea asupra angajaţilor. Un exemplu grăitor este agentul care se scula în picioare, luând poziţia de drepţi, atunci când primea un simplu telefon de la Păltânea. De asemenea, există ofiţeri de Poliţie care au recunoscut, la un moment dat, că au primit indicaţii directe de a face tot posibilul să aresteze persoane căzute în dizgraţia ştabilor SRI.
Procedeul fricii
Cel care se ocupa de montarea aparaturii şi supravegherea sa pe Republicii se numeşte Cucui Dumitru, ocupând, în anul 2000, funcţia de maistru la Serviciul Tehnic al SRI. Un alt ofiţer, L.L, asupra căruia vom reveni într-un număr viitor, a fost folosit ani de zile pentru a obţine rapoarte, prin intermediul soţiei acestuia, asupra unor ofiţeri activi direct vizaţi. Sistemul funcţiona perfect. Cei vizaţi se conformau, în general, după ce erau şantajaţi, fiind la mâna celui informat. Până la un moment dat când lui Corneliu Păltânea i s-au făcut reclamaţii directe către forurile superioare din Bucureşti în legătură cu „procedeele de serviciu” aplicate de acesta.
Plasamente pe filieră
Ofiţerul L.L. a intrat în graţiile Alinei Scăunaş, fiica fostului primar al oraşului Sinaia Ion Scăunaş. Scăunaş a fost director OJT Sinaia înainte de a ocupa funcţia de edil al oraşului „regal”. După alegerile din anul 2000, atunci când Radu Oprea a preluat mandatul de primar, Scăunaş a fost „înscăunat” în fotoliul de director al complexului Cota 1400, despre care nu mai trebuie să vă spunem noi că avea pereţii înţesaţi cu aparatură de supraveghere. Revenim la Alina, care a ajuns să fie plasată la OMV de oamenii din sistem.
Victime colaterale
Nu numai Bulevardul Republicii era supravegheat de SRI. În staţiunea Cheia există Vila Căprioara, închiriată, în prezent, sindicatului rafinăriei Petro-Brazi. Fosta vilă de protocol a PCR era înţesată de microfoane. La vremea respectivă, surse din sistem şopteau, pe la colţurile instituţiei, că personaje precum Sorin Roşca Stănescu şi Dinu Patriciu erau înregistrate permanent când se întâlneau în această locaţie sau altele asemănătoare acesteia din zonă. De asemenea, nici un locuitor de pe Bulevardul Republicii nu poate fii sigur că nu a avut interceptate, ilegal, convorbirile telefonice, secretul acestei activităţi fiind îngropat, peste timp, din raţiunile serviciului special care se ocupa cu astfel de activităţi.