Alimentarea cu apă este una dintre nevoile esenţiale pentru om, pentru civilizaţie. Un serviciu de bază, unul esenţial, de care beneficiem zilnic şi care, bine gospodărit, ne oferă baza necesară, de am putea spune că din acest punct de vedere suntem altceva decât pitecantropii din peşteri.
Importanţa lui nu mai trebuie explicată şi ne-am fi aşteptat ca tot ce ţine de alimentarea cu apă, fie la Ploieşti, la Văleni, la Câmpina sau la Sângeru, ori în oricare colţ de judeţ, să fie o prioritate, un subiect tratat cu cea mai mare responsabilitate. Din păcate, prahovenii au parte de un simulacru, un serviciu public care funcţionează mediocru, este scump şi se întrerupe când ai mai mare nevoie de el.
Megafirma care se ocupă, din 2006, de apa întregului judeţ este S.C. Hidro Prahova. Un fel de rezervaţie pentru „oamenii de bine”, un loc în care ştabii au avut mereu salarii babane şi prime barosane, iar Dorel şi mânuitorii de cazma şi lopată, un salariu minim pe economie. Aşa se face că apele tulburi de la S.C. Hidro Prahova S.A. au ajuns la asemenea cote de avarie încât l-au supărat pe Creator! Cum? Cine-i acela? Nea Mircea Cosma - care-i „de-al nostru, nu-i aşa, după cum spunea, recent, un ministru de pe la Mizil. Pe vremuri s-a spus că existenţa acestui mamut este justificată de gestionarea cât mai judicioasă a fondurilor SAMTID, bani care ar fi trebuit să aducă apă şi canalizare în ograda amărăştenilor. Lucrările au fost realizate de maestrul Dorel cu o echipă de şase-şapte oameni, prin fiecare localitate. Şanţuri, noroaie, trotuare şi străzi distruse, ţevi lipite anapoda, arteziene şi lacuri prin uliţe etc. Pe la Comarnic au distrus străzi şi au făcut varză totul. La Băicoi, timp de trei ani a fost noroi până la glezne, iar apă... ioc! La Izvoarele, vara, nu este apă deloc, iarna, când este frig... conductele îngheaţă! Nu pare să existe un edil local care să spună că lucrările de la SAMTID au fost o mare ispravă.
Vai ce glumă bună!
Fiţe şi baloane de săpun
Nu există printre edilii prahoveni - că de omul de rând, consumatorul casnic, ce să mai spunem - cineva care să fie mulţumit pe deplin de marea, idilica şi mirabila colaborare cu S.C. Hidro Prahova. Nemulţumirea principală este denumită pe scurt: tarife prea mari şi calitate îndoielnică. Acestea pot fi considerate principalele nemulţumiri ale multora dintre locuitorii aşezărilor ce beneficiază (vorba vine) de serviciile S.C. „Hidro Prahova” SA. Luaţi la grămadă, cu planuri de viitor cât mai măreţe, edilii prahoveni au sperat că prin înfiinţarea mamutului S.C. Hidro Prahova S.A. toate necazurile care ţineau de alimentarea cu apă sau canalizare vor deveni amintiri neplăcute. Că vor avea parte de apă din belşug, de calitate, într-o cantitate îndestulătoare şi la un preţ care să fie accesibil mujicilor care plătesc dările şi birurile. Visul frumos nu a ţinut prea mult timp. Apa nu s-a dovedit a fi din belşug, calitatea îndoielnică (mai ales după ploi sau după topirea zăpezii), iar preţurile nici vorbă să fie aşa de mici precum se aşteptau oamenii. Iar aşa-zisele mega-investiţii, care ar fi înlăturat o mare parte din nemulţumiri, nu s-au făcut nici până astăzi.
Ca să nu îşi pună concetăţenii în cap, consilierii din majoritatea comunelor şi oraşelor din Prahova au amânat de enjpe mii de ori majorările de tarife pentru apă şi canal pe care le tot solicitau cei de la Hidro Prahova. Ca să arate că robinetul este în mâna lor, mahării de la S.C. Hidro Prahova au început să trimită somaţii către primăriile din judeţ, ameninţându-i că le vor închide alimentarea cu apă. D'aia nu au mai putut consilierii locali. Ştiau foarte bine că, la o adică, alimentarea cu apă nu poate fi închisă, iar despre o mărire a tarifelor de apă şi canal, făcută doar pentru hatârul celor de la Hidro, nu se făcea să-şi ridice poporenii în cap!
Sătuli să tot aştepte investiţiile, modernizările în reţele şi canalizări, unii dintre edilii prahoveni au spus ADIO oricărei colaborări cu S.C Hidro Prahova şi au căutat propriile soluţii pentru reabilitarea sau modernizarea reţelelor de apă şi canal.
La puţul cu apă rece din ograda Hidro
Câmpinenii stăteau precum prigoriile, cu gura deschisă spre norii de pe cer, pentru a-şi ostoi setea de apă. Firma care se ocupa de aşa ceva a renunţat la prestaţiile către câmpineni - care oare or fi fost alea? - pentru că apa nu era bună, reţelele erau vraişte, calitatea sub orice critică, iar aleşii locali din Câmpina au decis că pentru salvarea lor de la deshidratare ar fi, musai, nevoie mare, de megafirma Hidro Prahova. Cică aşa o să fie totul bine - au încercat consilierii din Câmpina să-i vrăjească pe oameni ca să îşi justifice demersul. Numai că ştabii de la Hidro le-au dat, imediat, cu firma în cap. Au anunţat că primul „beneficiu” pe care îl vor simţi - la buzunar - câmpinenii va fi de fapt o creştere cu 10% la tarifele de apă şi canalizare! Pe motiv că aşa vor cei de la Apele Române, care ar fi crescut preţurile pentru tratarea apei. Poate, cu sictir!. Ce noroc şi pe câmpineni!
Apă şi cancer - la robinet
Prin activitatea sa, încă de la aducerea pe lume, S.C. Hidro Prahova ar fi trebuit să fie un fel mamă a răniţilor. Doar lucrează pe banii de la Consiliul Judeţean şi la urma urmei nu dau apa pe moca, nu? Numai că au preluat reţelele de alimentare cu apă aşa vechi cum erau şi au început să adune bani de la popor. Investiţii... ioc, iar pierderile au fost (şi sunt) uriaşe. Mulţi consumatori au luat o ţeapă mare de tot când au crezut că, dacă îşi vor monta contoare, vor fi fost scutiţi de plata unor volume uriaşe de apă pe care nu le consumaseră niciodată. Unele contoare au fost montate anapoda, altele erau defecte, pe unele nu le citea nimeni şi... tot felul de absurdităţi. De exemplu, acum câţiva ani au fost situaţii comice - ca să nu spunem penale - rău de tot. Contoarele erau fie gratuite, fie au fost plătite, ori a fost nevoie de schimbarea lor de mai multe ori. La Băicoi au fost montate contoare - pe reţele noi - dar alimentarea se făcea tot prin ţevile de acum 100 de ani! La Vălenii de Munte, au fost nenumărate situaţii când oamenii zbierau ca apucaţii pentru că li se usucă săpunul pe ei din cauza celor de la Hidro. Vălenarilor li se oprea apa când le era lumea mai dragă. Dar lista este luuuungă.
Ca să dea bine la popor, iată cum se laudă S.C. Hidro Prahova, prin guriţa directoriţei Carmen Viţelar, că va face şi va drege anul acesta. Din păcate pentru ea (dar mai ales pentru consumatori), iată ce aflăm de la aceasta: „Este în curs de realizare, prin programul Phare 2006, reabilitarea frontului de captare de la Bălţeşti. Vor fi înlocuite unele dintre conductele de transport a apei, în special cea de pe tronsonul Bălţeşti-Urlaţi, care este din azbociment, material considerat cancerigen de normele europene. Avem în plan mai multe proiecte pe anul acesta, dar, până acestea nu vor fi aprobate de Adunarea Generala a Acţionarilor, nu pot fi făcute publice. Este posibil ca unele dintre acestea să nu fie acceptate şi atunci riscăm să promitem ceva ce nu se va putea realiza”. Declaraţia şocantă a fost acordată unei publicaţii prahovene acum câtva timp. Între timp apa care ajunge la Bălţeşti sau Urlaţi este transportată tot prin tuburile de azbociment. Ce contează că folosirea lor este interzisă pentru aşa ceva! Culmea este că reprezentanta de la Hidro Prahova nu promite, dar spune că are proiecte. Care proiecte nu au fost aprobate şi nici nu ştie dacă va fi vorba de aşa ceva!
Tristeţile lui nea Mircea C.
Menajul „a trois” dintre ARCOM (antreprenorul general care a câştigat licitaţia pentru SAMTID), administraţiile locale - „of course” - şi cele judeţene cu o pălărie pe nume Hidro Prahova nu a fost din start bun de ceva. Lucrările cunoscute de popor sub numele de „programul SAMTID” au debutat acum trei ani, licitaţia fiind câştigată de constructorul SC Arcom Bucureşti. Cu timpul s-a dovedit că licitaţia a fost dubioasă rău de tot. Arcom a licitat fără să aibă forţa de muncă necesară pentru un proiect aşa de mare.
Până şi nea Mircea Cosma se plângea unui ziar central de panarama numită SAMTID: „În trei ani şi jumătate nu au putut încheia acest program, iar asta s-a întâmplat pentru că au lăsat constructorii de capul lor. Pentru a termina ceea ce au început ei, am fost nevoiţi să apelăm la firme din judeţ care ne-au ajutat să finalizăm construcţiile. În mod normal, de la început ar fi trebuit ca noi, la nivel de judeţ, să ne ocupăm de tot, nu cei de la Bucureşti. Dar unde sunt bani mulţi apar si interese”, îşi plângea of-ul şeful judeţului Prahova.
Cu SAMTID-ul la Cremenal
Dorian Botoacă, primarul din Comarnic, spune că SAMTIDUL-ul l-a făcut să ajungă la Tribunal. „Am un proces pe rol. Cei de la Curtea de Conturi spun că ar fi trebuit să iau redevenţa de la Hidro şi să plătesc, din ea, acea cotă parte pentru programul SAMTID. Păi noi, la Comarnic, nu am luat niciun ban de la Hidro, ca să plătim cota noastră. Pe aici au lucrat oamenii de la ARCOM, dar calitatea lucrărilor a fost jalnică”, susţine edilul comărnicean şi apreciază punerea în practică a programului SAMTID un fiasco.
„Nu vreau să mă amestec în aşa ceva” - primar Mihai Gavrilă, Drajna
„Acum şapte-opt ani erau probleme foarte mari la alimentarea cu apă în toată comuna Drajna. Acum avem o reţea de apă reabilitată într-o proporţie de cam 70% . Totul s-a făcut prin fondurile accesate de administraţia Drajna în baza OG 7. Am fost solicitaţi să ne asociem cu Hidro Prahova, să fim parteneri în Asociaţia Comunelor. Noi am refuzat. Nu cred că ne-ar fi folosit la ceva. Cred că tot prin Ordonanţa 7 vom accesa restul de fonduri de care mai avem nevoie. Avem o societate a noastră, înfiinţată pe plan local, care se ocupă de administrarea reţelei de apă. Cred că planul celor de la Hidro, de a lua un credit de 150 de milioane de euro pentru investiţii este nerealist. Nu ştiu la ce le trebuie atât de mulţi bani şi nici nu cred că ei ar fi ajuns şi la Drajna. Bugetele se fac după priorităţi. Eu ştiu că sunt alte localităţi la nivelul judeţului care au nevoi mai mari. Acest fapt nu ar fi fost în folosul nostru şi nu cred că ne-ar fi adus, la Drajna, apă sau servicii mai bune”.