Persoanele cu venituri mici pot deveni foarte uşor supraîndatorate atunci când solicită un credit la bancă. Băncile au finanţat, în anii anteriori, într-o măsură însemnată, acest segment de clientelă, iar multe dintre aceste persoane au ajuns, acum, în situaţia de a nu-şi mai putea plăti ratele.
BNR atrage atenţia, în ultimul raport privind stabilitatea financiară, asupra gradului mare de îndatorare la care a ajuns populaţia României. Situaţia nu este cauzată de un volum prea mare de credite acordate de bănci. Dimpotrivă, raportat la PIB, creditul pentru populaţie înregistrează, la noi, o pondere încă scăzută (17% faţă de 55%, cât e media în UE), titrează conso.ro.
Persoanele cu venituri mici au fost ademenite mai uşor
Problema principală este că băncile au selectat prost clienţii: strategiile de vânzare din anii de boom economic au încurajat populaţia să se îndatoreze pentru satisfacerea unor nevoi curente, iar acest mesaj a fost cel mai bine receptat de persoanele cu venituri scăzute, mai titrează sursa citată.
Aşa s-a ajuns ca debitorii cu venituri reduse să deţina o pondere importantă în portofoliul băncilor. Aproape 60% dintre clienţii care au luat credite au venituri mai mici decât salariul mediu pe economie, conform datelor BNR. Ca şi valoare, aceste împrumuturi reprezintă 35% din creditele pentru populaţie.
Băncile au îndatorat clienţii până la refuz
Principala problemă cu aceste împrumuturi este că rata lunară consumă aproape întreg venitul. În anii de boom economic, gradul de îndatorare acceptat de bancă şi aprobat de BNR urcă până la 70%.
În aceste condiţii, chiar şi majorări modeste ale dobânzilor sau ale cursului de schimb pot face creditul imposibil de rambursat, scrie conso.ro.
Conform datelor BNR, clienţii cu venituri reduse au un grad de îndatorare mediu de 62%, faţă de 37% pe total economie. Iar evoluţiile economice din ultimii ani au făcut ca mulţi dintre clienţii cu venituri reduse să ajungă să nu-şi mai poată plăti ratele.
În cazul persoanelor cu venituri mai mici de 700 lei, rata de neperformanţă este de 25% la credite de consum şi de peste 10% la credite imobiliare. În schimb, persoanele cu venituri care se încadrează în media pe economie (între 1.500-2.500 lei), înregistrează o rată de neperformanţă de 9% la credite de consum şi 2-3% la credite imobiliare. În general, cu cât veniturile cresc, cu atât scade şi rata de neperformanţă la credite, explică sursa citată.
În concluzie, relaxarea condiţiilor de creditare din 2007 a avut un efect opus celui scontat. Măsurile au fost motivate, la acea vreme, de dorinţa băncilor de a împrumuta sume mai mari persoanelor cu venituri ridicate. În cele din urmă, băncile s-au folosit de acest prilej pentru a supraîndatora persoanele cu venituri scăzute, mai scrie conso.ro.