După negocierile cu reprezentanţii FMI, cu discuţii ţinute la secret chiar cu ajutorul serviciilor speciale, liderii actualei puteri fac un bilanţ pozitiv al negocierilor: cota unică rămâne 16 la sută, salariul minim va creşte până la 900 de lei, pensiile vor fi majorate cu 3,76%, iar CAS are toate şansele să scadă cu cinci puncte procentuale în 2014. "O performanţă guvernamentală", a comentat Crin Antonescu, la finalul negocierilor. O performanţă dacă ar fi să privim partea plină a paharului, pentru că măsurile fiscale negociate cu FMI pentru a compensa neîncasările la buget, îi vor afecta indirect pe români , reflectându-se în scumpirea vieţii de zi cu zi.
Calcularea accizei raportat la inflaţie şi introducerea uneia noi de 7 eurocenţi pe litru de carburant va avea ca prim efect majorarea preţului benzinei şi motorinei care va antrena scumpiri în lanţ de la alimente la transport. De asemenea, se vor scumpi alcoolul, ţigările şi cafeaua, produse supuse şi ele accizării.
O altă măsură care va avea impact indirect asupra românilor, prin majorarea preţurilor, este introducerea aşa-numitei "taxe de stâlp", este vorba despre un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale aparţinând persoanelor juridice exceptate până în prezent, urmând a fi taxate reţelele electrice, eoliene şi hidrologice.
"Toate companiile care deţin construcţii speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz.. Nu numai companiile de stat, dar şi companiile private", a explicat ministrul de Finanţe Daniel Chiţoiu, după discuţiile cu FMI, citat de gandul.info.
Majorarea salariului minim – încă un cui bătut în coşciugul mediului privat
Executivul s-a angajat totodată să mărească în 2014 salariul minim pe economie, de la 800 de lei în prezent, la 900 de lei, majorarea urmând să fie făcută în două tranşe, cu 50 de lei începând de la 1 ianuarie şi cu alţi 50 de lei începând din iulie.
Această măsură are impact atât asupra mediului privat, cât şi asupra cheltuielilor salariale ale statului.
În România există la ora actuală 400.000 de bugetari care câştigă sub 1.000 de lei pe lună. Cu toate că nu există o statistică oficială cu privire la numărul bugetarilor care câştigă salariul minim de 800 de lei, cheltuiala salarială anuală necesară pentru a majora veniturile acestor bugetari s-ar ridica la 48 de milioane de lei, circa 10,7 milioane de euro, la un curs mediu de 4,45 lei /euro, potrivit calculelor gândul.
Reducerea CAS-ului, gaură de un miliard de euro la buget
Reducerea CAS-ului ar reduce încasările cu aproape un miliard de euro, reiese din calculele jurnaliştilor de la gândul pe baze datelor execuţiei bugetare din primele nouă luni ale anului.
În perioada ianuarie-septembrie, la bugetului asigurărilor sociale de stat s-au colectat contribuţii învaloare de 27,9 miliarde de lei, media lunară fiind de circa 2,3 miliarde de lei. Dacă încasările vor evolua într-un ritm similar şi în ultimele trei luni ale anului, contribuţiile totale colectate la bugetul pensiilor de stat se vor ridica la peste 27,9 miliarde de lei.
Aceste contribuţii sunt colectate atât de la angajaţi cât şi de la angajatori. Contribuţia salariaţilor este de 10,5%, în timp ce contribuţia angajatorilor se ridică la 20,8% din salariul brut.
Astfel, un punct procentual din totalul de 31,3% reprezintă circa 891,3 milioane de lei. Prin urmare, reducerea cu cinci puncte procentuale s-ar traduce printr-o "gaură" la bugetul pensiilor de stat de circa 4,4 miliarde de lei (aproape un miliard de euro), sumă apropiată de echivalentul contribuţiilor colectate timp de două luni.
Pentru a se încadra în ţinta de deficit de 2,2-2,3% din PIB, Guvernul a negociat cu FMI indexarea accizelor la carburanţi cu inflaţia, introducerea unei noi taxe pentru construirea de autostrăzi, impozitarea construcţiilor speciale şi majorarea redevenţelor la resursele minerale cu 25% cu excepţia celor percepute la petrol şi la gaze.
În prezent, redevenţa minieră reprezintă 4% din valoarea producţiei miniere pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice", potrivit Legii Nr. 85 din 18 martie 2003.
Totodată, în urma discuţiilor s-a convenit reducerea CAS-ului pentru angajator cu 5 puncte procentuale, majorarea salariului minim la 900 de lei şi majorarea pensiilor cu rata inflaţiei.
Se impozitează parcările şi piscinele
"Stabilim în perioada imediat următoare ca măsură de principiu, măsură ce vom impozita ca şi construcţie specială, depinde de categoria de construcţie specială, va avea o cotă diferenţiată", a arătat ministrul Chiţoiu, luni seara, după discuţiile cu FMI.
Chiţoiu a adăugat că pentru piscină cu destinaţie comericală va fi plătit de asemenea un impozit.
Întrebat de presă dacă impozitul va fi aplicat şi pe parcări şi piscine, ministrul a răspuns: "Dacă au personele juridice, da".
Sursa: gandul.info