O ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului muncii, adoptată în ultima ședință de Guvern, modifică pedepsele pe care le riscă angajatorii, dacă folosesc munca la negru. Potrivit specialiștilor din domeniu, patronii nu mai riscă închisoarea, în aceste cazuri, ci amenzi usturătoare, niște sancțiuni mai realiste în condițiile în care, de obicei, în astfel de cazuri, se dispunea neînceperea urmăririi penale și vinovații scăpau basma curată.
Analiștii spun că ordonanța înlocuiește, practic, pedeapsa cu închisoarea pe care ar fi trebuit să o primească angajatorii care primeau mai mult de cinci angajaţi la negru cu o amendă contravenţională mai mare. „Pare că măsura amenzii este mai realistă decât cea a aplicării unei pedepse penale. Dintr-o perspectivă, considerarea ca infracţiune avea un avantaj psihologic, angajatorul temându-se totuşi de un dosar penal şi eventual de o condamnare penală. Realist analizând, există foarte puţine condamnări. Aplicarea unei pedepse contravenţionale ar avea avantajul unei aplicări certe şi rapide a măsurii prohibitive", a explicat Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii, pentru Ziarul Financiar.
Într-un comunicat de presă remis vineri de Guvern, în urma ședinței Executivului, se arată că "se înăsprește regimul sancționator al muncii nedeclarate prin eliminarea limitei de 5 persoane stabilite până în prezent, pentru încadrarea faptei ca și contravenție și creșterea cuantumului amenzii contravenționale aplicate. Totodată, inspectorii de muncă vor avea competența de a sista activitatea locului de muncă supus controlului în cazurile în care constată cazuri de muncă nedeclarată. Totodată, în vederea încurajării contravenientului la conformare și la plata benevolă a amenzii contravenționale, s-a instituit posibilitatea achitării a jumătate din amendă în termen de cel mult 48 de ore de la data comunicării procesului verbal de sancționare."
O altă modificare se referă la faptul că "angajatorul are obligația de a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă și documentele de evidenţă a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit a programului de lucru. Această reglementare creează posibilitatea verificării în timp real a formei de angajare a persoanelor care desfășoară activitate la locul de muncă controlat, prin confruntarea imediată a datelor existente în documente cu cele transmise în registrul general de evidență a salariaților".
Potrivit actului normativ, situațiile care constituie muncă nedeclarată sunt primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în forma scrisă, în ziua anterioară începerii activității; primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; primirea la muncă a unui salariat în perioada în acre acesta are contractul individual de muncă suspendat; primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.
Peste 2.100 de angajatori din România au fost descoperiţi cu mai mult de 5 angajaţi la negru de către inspectorii de muncă în perioada 2011-2017, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Inspecţia Muncii. Dantes Nicolae Bratu, actualul şef al Inspecţiei Muncii, a spus de mai multe ori că este nevoie de o modificare a Codului muncii pentru aplicarea amenzilor contravenţionale pentru angajatorii care au mai mult de 5 angajaţi la negru, întrucât de cele mai multe ori în instanţă se dispune neînceperea urmăririi penale.