Categorie: Economic

euro1Institutul pentru Politici Publice (IPP) a lansat studiul „Fondurile Europene pe hârtie şi în realitate”, realizat pe baza informaţiilor publice despre proiectele şi banii gestionaţi de Autorităţile de Management pentru: Programul Operaţional Regional, Programul pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Realizarea întregului raport de evaluare a durat cinci luni. Studiul arată, printre altele, câţi bani s-au absorbit de fapt, în ce regiuni şi judeţe, care sunt primăriile şi consiliile judeţene cu cele mai mari proiecte câştigate, care sunt firmele care au câştigat proiecte cu bugete însemnate în turism sau training, câte milioane costă softurile în proiectele europene sau cât costă şi cine asigură asistenţa tehnică pentru Autorităţile de Management ca să gestioneze fondurile structurale.

Fondurile structurale – de la oportunitate de dezvoltare la buget de pradă. Şansele redresării României prin fonduri structurale.

Studiul urmăreşte şi identifică o serie de probleme structurale ale managementului actual al fondurilor europene, care ţin atât de procesul de evaluare şi selecţie a proiectelor, cât şi de impactul uneori discutabil pe care unele dintre aceste proiecte îl vor avea pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare stabilite de România, propunând şi o serie de recomandări în perspectiva viitorului exerciţiu de programare.

Raportul a fost realizat din iniţiativa Institutului pentru Politici Publice (IPP) ca reacţie la atitudinea autorităţilor publice centrale care gestionează fondurile europene care, în acest moment, au tendinţa să nu asimileze banii europeni celor publici în legătură cu care orice cetăţean interesat trebuie să aibă acces neîngrădit la informaţii. Propria experienţă a fost comunicată Open Society Institute, Mental Health Initiative care a fost receptiv în a finanţa un asemenea Studiu ce, în ultimă instanţă, îşi propune să determine o mai mare deschidere către implicarea societăţii civile în negocierile pentru priorităţile următorului exerciţiu financiar.

Alocare la grămadă, cincinalul să iasă bine!

Deşi suntem deja la jumătatea exerciţiului financiar 2007 - 2013, la aproape 4 ani de la deschiderea primelor linii de finanţare din diferite programe operaţionale, aparent principala şi de altfel singura preocupare a autorităţilor române rămâne aceea a „creşterii capacităţii de absorbţie” a banilor europeni. Suntem interesaţi doar să cheltuim cât mai mult din cele 19,7 miliarde de euro alocate României pentru 7 ani, fără însă a acorda atenţia corespunzătoare modului în care sunt alocaţi aceşti bani, atât ca procedură de evaluare şi aprobare a proiectelor în raport cu ideile propuse spre finanţare, cât şi ca impact efectiv în societate al investiţiilor efectiv realizate prin aceste proiecte. Acest lucru pe fondul unei lipse de viziune în ce priveşte ce îşi propune România cu aceşti bani respectiv a incapacităţii de a prezenta public rezultate concrete generate de proiectele câştigate.

Raportul de faţă urmăreşte şi identifică o serie de probleme structurale ale managementului actual al fondurilor europene, care ţin atât de procesul de evaluare şi selecţie a proiectelor, cât şi de impactul uneori discutabil pe care unele dintre aceste proiecte îl vor avea pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare stabilite de România.

Prima observaţie şi de departe cea mai importantă din acest raport se referă la gradul extrem de scăzut al transparenţei faţă de procedura de selecţie a proiectelor câştigătoare respectiv faţă de activităţile acestora.

Tăcerea celor plătiţi chiar din fonduri structurale

Autorităţile de management chestionate nu sunt conştiente de faptul că aceste fonduri reprezintă bani publici ce trebuie cheltuiţi în mod total transparent.

Pe de altă parte, nici nu gestionează corespunzător informaţiile despre proiecte de unde şi reticenţa de a răspunde unei solicitări atât de detaliate cum a fost cea formulată de IPP în temeiul legii nr. 544/2001. Dacă obţinerea de informaţii pe baza cărora s-a redactat materialul de faţă a fost anevoioasă dar dusă la capăt cu succes, două categorii de date nu au putut fi obţinute sub nicio formă: EVALUATORII PROIECTELOR şi ECHIPELE DE MANAGEMENT (angajaţii plătiţi din fondurile structurale) respectiv COPIILE PROIECTELOR.

Sub diverse motive, Autorităţile de Management au refuzat să pună la dispoziţie aceste informaţii. Aparent decizia este la latitudinea conducătorilor AM-urilor, în realitate şi alte autorităţi - inclusiv Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale şi chiar unele voci de la Bruxelles, au aceeaşi mentalitate cum că anumite informaţii nu se dau publicului.

Lipsa de transparenţă în gestionarea fondurilor

Ca o concluzie generală la toate aceste aspecte expuse anterior şi detaliate pe larg în capitolele studiului, apreciem că structurile statului român nu administrează transparent aceste fonduri, parte pentru că nu au conştiinţa faptului că aceşti bani europeni sunt bani publici.

Demersul de faţă se constituie într-un semnal de alarmă cu privire la o serie de disfuncţionalităţi constatate de IPP pe parcursul documentării în ceea ce priveşte maniera de comunicare a datelor privind situaţia curentă a finanţărilor din fonduri europene, dar şi a modului de alocare/evaluare a proiectelor aflate în prezent în implementare.

Pe de altă parte, datele nu sunt organizate corespunzător pentru a se comunica prompt oricărei persoane interesante datorită lipsei interesului publicului să chestioneze Statul pe marginea unor aspecte concrete din gestionarea banilor structurali. IPP continuă în acest moment exerciţiul de transparenţă pe câteva domenii cheie la nivelul structurilor Comisiei Europene.

Rata de absorbţie este mică

Lipsa de viziune la momentul negocierii priorităţilor de finanţare, dar şi pe parcursul implementării unora dintre Programele Operaţionale, este evidentă. Pregătim oameni, însă nu ştim dacă există locuri de muncă pentru ei, facem strategii de dezvoltare pe bugete enorme sau centre de afaceri fără obligativitatea de a dovedi ce plus valoare economică aduc acestea. Rata de absorbţie este foarte mică, banii efectiv cheltuiţi de beneficiari sunt foarte puţini.

Suntem departe în spatele Bulgariei şi diferenţa între ceea ce se vehiculează public şi ceea ce este în realitate este foarte mare în anumite cazuri. La nivelul administraţiei locale, câştigătorii proiectelor au fost comunităţi conduse de reprezentanţii tuturor partidelor politice.

Proiecte s-au depus în aceşti ani, de multe ori folosindu-se fraze şablon, cuvinte cheie învăţate pe de rost de firmele de consultanţă care au ştiut să profite cel mai mult de pe urma entuziasmului pentru accesarea a cât mai mulţi bani. Nu întotdeauna s-au şi evaluat corespunzător în sensul în care nu s-au urmărit temeinic ca rezultatele propuse să urmeze cuantumul sumelor de bani alocate. Cu alte cuvinte, România se pricepe la cheltuirea banilor urmând să găsească ulterior şi pentru ce.

Capacitatea tehnică sau financiară a beneficiarilor de a implementa proiecte de calitate nu mai este neapărat o condiţie, contează mai degrabă cine este mai rapid să încarce proiectul într-o aplicaţie electronică.

Pentru anumite obiective de finanţare bugetele sunt disproporţionat de mari - ex: proiectele strategice din POSDRU, în timp ce alte sectoare prioritare - de exemplu, sănătatea, sunt insuficient acoperite prin oportunităţile de finanţare existente în prezent.

Mai multe detalii, pe http://www.ipp.ro/pagini/fondurile-structurale-de-la-oportunita.php

Sursa: www.ipp.ro

Back To Top