„Guvernul răspunde pentru gaura neagră din sistemul actual de termoficare şi este obligat nu numai să rezolve criza, ci să prezinte soluţii urgente de eficientizare" - IPPPunctul culminant al crizei subvenţionării sistemului centralizat de încălzire pare să fi fost depăşit recent, cel puţin la nivelul anului curent, însă Guvernul rămâne responsabil să găsească soluţii viabile, eficiente bugetar dar şi sustenabile, care să nu mai tergiverseze nişte decizii ferme ce se cer luate la nivel strategic în privința serviciului de termoficare, un serviciu aproape falimentar în majoritatea localităților din România, susţine Institutul pentru Politici Publice într-un comunicat remis presei.
Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicită Guvernului să explice public care este politica de stat în ce priveşte sistemul centralizat de încălzire pe care are obligaţia să o aplice uniform la nivelul întregii ţări şi care sunt alternativele pe care are datoria să le analizeze.
„Cum Guvernul nu se frământă să găsească soluţii pentru folosirea eficientă atât a resurselor publice limitate în această perioadă, cât şi a altor disponibilităţi externe, IPP aduce în dezbaterea publică argumente care explică ineficienţa actualului management în sistemul de încălzire şi soluţii alternative", susţine IPP.
În primul rând, media pierderilor anuale de energie termică în municipiile cu sistem de termoficare centralizat este astăzi de 30%, ceea ce înseamnă că sistemul centralizat de încălzire, iniţial conceput să furnizeze energie pentru un alt tip de consumatori, reprezintă cu adevărat o gaură neagră de a cărui subvenţionare, care se face de fapt tot din bani publici, Guvernul se face în continuare principalul responsabil. IPP condamnă Guvernul pentru folosirea acestor bani publici în finanţarea unui sistem vădit ineficient pentru populaţie dar profitabil pentru anumite interese politice sau financiare.
Nici primarii municipiilor nu dau dovadă de mai multă responsabilitate în administrarea unui sistem de încălzire care, an de an, împovărează bugetele locale. Potrivit datelor analizate de IPP, anul trecut erau municipii unde subvenţia pe gcal mergea până la 75% din costul de producţie (ex: Zalău), variaţiile preţului plătit de cetăţeni pentru încălzire fiind foarte mari: cea mai ieftină gigacalorie subvenţionată o plăteau în decembrie anul trecut ploieştenii (122 lei), iar cea mai scumpă – de aproape 4 ori mai mult, la Vaslui (430 lei). Şi asta în condiţiile în care media naţională a subvenţiei acordate din bugetele locale pentru gigacalorie creşte de la an la an cu aproximativ 15%.
La sfârşitul anului 2010, din 41 de municipii reşedinţă de judeţ din România, cel puţin 5, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Slatina, Slobozia sau Târgu Jiu renunţaseră complet la serviciul centralizat de termoficare, alegând soluţii alternative pentru eficientizarea costurilor pentru cetăţeni.
Aceeaşi decizie de debranşare respectiv de transfer către microsisteme de termoficare de tip centrală de bloc sau scară, au luat-o recent alte municipii reşedinţă de judeţ, respectiv Alba Iulia, Braşov şi, recent, Târgovişte, cetăţenii acestor comunităţi împreună cu edilii lor făcând sacrificii pe cont propriu, în timp ce banii lor se direcţionează de fapt către localităţi falimentare din punct de vedere al eficienţei sistemului de încălzire locală.
Din studiile IPP realizate pe bază de informaţii oficiale comunicate de primăriile marilor municipii, mai mult de o treime din acestea au ajuns să mai aibă doar câteva zeci de apartamente branşate la sistemul public, acestea fiind în mare parte cazuri sociale pentru care primăriile ar putea să găsească alte soluţii financiare temporare. Nu întâmplător, aceleaşi municipii se numără şi printre cele care înregistrează pierderi foarte mari de energie în sistem, respectiv au costuri foarte mari de producţie a gigacaloriei.
În acelaşi timp, o simulare asupra unui ipotetic program naţional de subvenţionare a achiziţiei de centrale de apartament sau de scară explică cum, cu banii plătiţi din bugetul public în ultimii 3 ani pentru subvenţionarea preţului la gigacaloria produsă în sistemul centralizat – peste 1,3 miliarde de euro, s-ar fi putut achiziţiona 830.000 de centrale de apartament/centrale de scară (micropuncte termice) care ar fi deservit peste 1,2 milioane de locuinţe, mai multe decât mai există în prezent branşate la sistemul centralizat de încălzire, ducând practic la eliminarea completă a acestui sistem.
Şi alte studii de specialitate demonstrează ştiinţific cum costurile pentru încălzirea cu centrală proprie de apartament sunt, în medie, cu 40% mai mici decât cele pentru termoficarea în regim centralizat, în condiţiile în care o mare parte a pierderilor, respectiv creşterile de cost se datorează procesului de transport la consumatori.
„Din toate aceste considerente apreciem că Guvernul se face responsabil de gaura neagră reprezentată de actualul sistem de încălzire şi este obligat nu numai să rezolve crize, cum a fost recent cea a Municipiului Brad, care nu este însă singulară, ci să prezinte soluţii naţionale alternative de eficientizare.
În același timp, apelul IPP vizează în mod direct și primarii care, în loc să găsească soluții locale pentru eficientizarea serviciului de termoficare, continuă să facă presiuni politice asupra Guvernului pentru acoperirea pierderilor la marile termocentrale din bani de la Bugetul de Stat (în special prin Fondul de Rezervă), neavând practic curajul să își prezinte deschis soluțiile la această problemă.
Ne aşteptăm de la Guvern de dreapta să nu tolereze risipa de bani publici în niciun domeniu, să nu acopere decizii populiste sau chiar interese financiare, ci să prezinte public alternative de politici care să vină în primul rând în sprijinul populaţiei. După ce s-a îngrijit să organizeze primăriile din ţară în privinţa administrării problemei câinilor comunitari, deşi acest aspect reprezenta o autentică problemă de competenţă locală, actuala Coaliţie trebuie să îşi asume discuţia despre problemele grave din actualul sistem de încălzire publică şi concomitent despre răspunderea pe care o poartă în faţa comunităţilor în care locuitorii au făcut eforturi să se încălzească prin propriile forţe, în timp ce alţii le cheltuiesc în continuare banii strânşi la Bugetul de Stat (inclusiv la Fondul de Rezervă).
Sursa: Institutul pentru Politici Publice