''Majoritatea beneficiarilor proiectelor finanţate din fonduri structurale (72% din ONG-uri, 68% din firme şi 47% din autorităţile locale) nu au încredere în corectitudinea şi obiectivitatea alocării fondurilor structurale în România, considerând că procesul de evaluare a proiectelor este supus influenţei sau corupţiei (conform celui mai recent sondaj IPP). Unul dintre programele cu cel mai scăzut grad de încredere publică din România este Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), lucru ştiut de autorităţile statului român de mai multă vreme. În ultimii ani, a fost unul dintre programele cu cea mai scăzută transparenţă în gestionarea fondurilor europene'', se afirmă într-un comunicat de presă publicat de IPP.Pentru că nu a primit acces la informaţii concrete despre proiectele din fonduri structurale alocate prin POSDRU, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a fost nevoit să acţioneze în instanţă, anul trecut, Autoritatea de Management POSDRU după luni întregi de eforturi pentru diversificarea categoriilor de informații despre proiecte afișate în pagina de internet a AM. Prin hotărârea recent pronunţată de Tribunalul Bucureşti, instanţa dă dreptate Institutului pentru Politici Publice (IPP) care a deschis acest proces ca urmare a refuzului acestei Autorităţi de Management de a îi comunica informaţii detaliate despre proiectele finanţate (inclusiv copii ale contractelor) dar şi despre componenţa nominală a comisiilor de evaluare a proiectelor aprobate.
Instanţa se pronunţă foarte clar afirmând că publicul are dreptul de a cunoaşte dacă a fost respectat cadrul legal privind procedura de atribuire şi aprobare a asistenţei financiare nerambursabile prin intermediul POSDRU.
Din păcate, aşa cum am punctat public în repetate rânduri, funcţionarii şi politicienii care gestionează fonduri structurale în România, nu conştientizează faptul că aceşti bani sunt tot bani publici pentru care trebuie să răspundă. Pe durata procesului IPP nu a primit niciun semnal din partea succesivelor șefe ale AMPOSDRU din care să rezulte faptul că înțeleg și respectă dreptul publicului de a avea acces la informații despre contractele finanțate prin acest Program. În aceeaşi perioadă, a fost nevoie inclusiv ca IPP să atace Ordinul fostului Ministru al Muncii, Ioan Botiş cel care, peste legislaţia transparenţei în vigoare, urmărea obstrucţionarea accesului publicului la informaţii despre proiectele aprobate.
Această hotărâre a instanţei de judecată în procesul IPP contra AMPOSDRU trebuie să impulsioneze toate Autorităţile de Management spre a publica toate informaţiile rezultate din acordarea finanţărilor disponibile. IPP solicită în prezent tuturor Autorităților de Management acces la contractele finanțate, rapoartele de audit efectuate, etc., într-un efort susținut menit să determine creșterea accesului publicului la informaţii cu adevărat relevante privind alocarea fondurilor structurale, urmând să dăm publicității toate datele obținute.
"Având în vedere atitudinea sfidătoare a Autorităţii de Management pentru POSDRU cu privire la dreptul publicului de a avea acces la informaţii despre proiectele finanţate, pe care sperăm să o reconsidere conducerea recent numită, nu ne surprinde măsura luată recent de către Comisia Europeană, de a întrerupe plata cererilor aferente Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), și o considerăm pe deplin justificată.
Solicităm Guvernului României, Primului Ministru, Ministrului Leonard Orban, noii conduceri interimare a POSDRU să înceteze organizarea de simpozioane pe tema reformării POSDRU şi să își aloce timpul adoptării de urgenţă a unor măsuri pragmatice pentru redobândirea credibilităţii acestui program prin creşterea transparenţei măsurilor de finanţare dar şi pentru stabilirea de indicatori de eficienţă adaptaţi realităţilor socio - economice din România. Institutul pentru Politici Publice reafirmă și în acest context că obiectivul final al Guvernului nu trebuie să fie absorbția de fonduri europene în orice condiții, mesaj pe care l-au promovat public până în prezent, ci atragerea de proiecte cu adevărat utile României și care să reziste în timp generând valoare adăugată.
Atragem atenția conducerii Guvernului că în acești ani, la conducerea AMPOSDRU s-au aflat persoane a căror principală calitate a fost puternica susținere politică de care beneficiau iar consecințele activității acestor persoane se văd astăzi, din păcate cu efecte negative pentru întreaga țară. De aceea solicităm numirea la conducerea Autorităților de Management a unor persoane competente ci nu obediente politic cărora, înainte să li se mărească salariile, să li se stabilească indicatori de performanță pe baza lor urmând să răspundă periodic, atât pe linie ierarhică cât și în fața publicului", se afirmă în comunicatul Institutului pentru Politici Publice.