• Îngrijorarea, inclusiv pe piaţa titlurilor de stat, a început să crească după anunţarea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidenţiale şi apar tot mai multe semne de întrebare legate de posibilitatea refinanţării datoriei publice a României, care a crescut accelerat la peste 50% din PIB.
• După rezultatele primului tur al alegerilor pentru cea mai importantă funcţie în statul român, costurile la care se împrumută România au urcat la maximul din 2023 încoace.
• Ce s-ar întâmpla dacă investitorii străini ar face un pas în spate, nu ar mai finanţa România, în condițiile în care țara este dependentă de capitalul străin.
An de an deficitele bugetare au fost tot mai mari, astfel că datoria publică a explodat la circa 52% din PIB în 2024, faţă de doar 12% din PIB în urmă cu 15 ani.
Iar principala preocupare este refinanţarea datoriei publice, de peste 50% din PIB, şi finanţarea deficitului bugetar, care poate ajunge la 8% din PIB în acest an.
În luna noiembrie 2024, de exemplu, plăţile scadente în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 650 mil. euro.
România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar. Plata datoriei externe sau interne fără rostogolirea acesteia se poate realiza numai dacă se creează excedente sau se reduc rezervele valutare ale ţării.
Intrările de investiţii străine de portofoliu pe piaţa titlurilor de stat locale, în lei şi euro, erau la finalul lunii august 2024 de peste 91 mld. lei (18 mld. euro), ponderea deţinerilor nerezidenţilor în totalul portofoliului de datorie publică ajungând la aproape 24% (23,7%), după cum reiese din cele mai recente statistici publicate de Ministerul Finanţelor.
La final de 2023, deţinerile străinilor urcaseră chiar până la un vârf record de 26,4% din datorie.
Piaţa financiară locală, care este mult mai subţire decât alte pieţe din regiune, riscă să resimtă puternic mişcările de retragere a capitalului străin care pot să apară atunci când se produc schimbări de percepţie, de apetit la risc, inclusiv ca urmare a contextului politic din România, după cum au avertizat analiştii de mai multe ori.
Iar astfel de mişcări sunt mai periculoase dacă nu există nici alte intrări consistente de capital străin care să le echilibreze, respectiv investiţii străine directe mari şi/sau intrări de fonduri europene substanţiale.
După surpriza-şoc a primului tur al alegerilor pentru cea mai importantă funcţie în statul român, costurile la care se împrumută România au urcat la maximul din 2023 încoace.
România nu stătea prea bine nici până acum comparativ cu alte ţări din regiune din perspectiva riscului de ţară, iar complicarea situaţiei politice interne poate duce la deteriorarea percepţiei de risc. Prima de risc a României rămâne cea mai mare din regiune, fiind în apropierea nivelului de 200 puncte de bază, în timp ce Ungaria, Polonia şi Cehia au prime de risc mai scăzute. Privind retrospectiv, vedem că prima de risc - care evidenţiază practic modul în care pieţele financiare internaţionale percep riscul de a finanţa România - a fost în ultimii doi ani peste pragul de 200 de puncte de bază.
Volatilitatea mai mare a aversiunii faţă de risc a investitorilor, care duce la ieşiri de capitaluri, se poate vedea şi pe piaţa valutară, ducând la deprecierea leului.
Practic, creşterea expunerilor străinilor pe titluri româneşti, respectiv intrările de capitaluri, antrenează o apreciere a monedei naţionale faţă de euro, în timp ce reducerea expunerii investitorilor străini pe titlurile de stat emise pe piaţa internă, respectiv ieşirile de capitaluri duc la deprecierea leului în raport cu euro.
Finanţarea băncilor străine de la centru a fost înlocuită în ultimii ani cu banii românilor economisiţi.
Băncile cu acţionari din ţări europene care au afaceri în România şi-au redus expunerile timp de mai mulţi ani, în timp ce statul s-a împrumutat prin emisiunile de euroobligaţiuni de la investitori din toată lumea, mulţi fără afaceri în România.
În condiţiile în care sprijinul de la băncile-mamă a devenit tot mai firav în contextul crizei izbucnite în 2008/2029, subsidiarele locale ale băncilor au fost nevoite să apeleze tot mai mult la resursele locale.
Până acum, România şi alte ţări din zonă au rămas protejate de riscul unor retrageri masive de capital.
Acum, principala preocupare este refinanţarea datoriei publice, de peste 50% din PIB, dar şi finanţarea deficitului bugetar, care poate ajunge la 8% din PIB în acest an.
Piaţa financiară locală riscă să resimtă puternic mişcările de retragere a capitalului străin care pot să apară, scrie zf.ro, informează Mediafax. Iar primele reacții economice nu au întâtrziat să apară, după surpriza-şoc a primului tur al alegerilor, când Bursa de Valori București a pierdut aproape 1 mld. euro într-o zi, potrivit zf.ro.
Mai multe pe stiripesurse.ro
CITEȘTE ȘI: Bursa de Valori București trece pe roșu după rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană