Hidro Prahova, operatorul cu capital public care se ocupă de alimentarea cu apă şi canalitarea multor localităţi din judeţ, înregistrează pierderi de apă pe reţea în proporţie de aproape 50%, potrivit unui raport transmis către Consiliul Judeţean. Directorul societăţii dă vina pe vechimea conductelor, care sunt preluate în administrare de la primării.

Raportul, întocmit de conducere la solicitarea Consiliului Judeţean, care e acţionarul majoritar de la Hidro, arată că în anul 2020 operatorul a avut pierderi de 47,68% pe reţeaua de distribuţie. Este cel mai bun rezultat din ultimii patru ani, în contextul în care, în perioada 2017-2019, pierderile de apă au depăşit de fiecare dată 50%, conform aceluiaşi raport oficial. Cea mai mare valoare din perioada amintită a fost în 2019, cu pierderi pe reţea de 50,85%.

Situaţia a fost dezbătută în şedinţa de săptămâna trecută a Consiliului Judeţean Prahova, când mai mulţi aleşi şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la activitatea companiei. Deşi toată lumea a recunoscut că, în practică, nu poate să existe un sistem de alimentare cu apă fără pierderi, mulţi reprezentanţi ai CJ au considerat că o pierdere reprezentând aproape jumătate din cantitatea totală de apă transportată este uriaşă, criticând conducerea pentru că n-a făcut investiţii mai rapide în schimbarea conductelor sau pentru că a ales să cumpere un sediu de aproape 800.000 de euro, acum doi ani şi ceva, în loc să bage banii tot în reţele.

În apărarea sa, directorul Hidro Prahova, Adrian Semcu, a declarat că reţelele sunt foarte vechi, în unele cazuri şi din anii '50, şi că se fac lucrări pentru înlocuire şi extindere, însă e greu să fie acoperit tot sistemul, care cuprinde aproape 700 de kilometri de conducte. În privinţa sediului, acesta a mai declarat că, anterior, societatea plătea o chirie de 8.000 de euro pe lună. "Nu se poate discuta de aceste pierderi punctual. Hidro Prahova are în administrare 700 de kilometri de reţea de apă, din care 400 de distribuţie şi 270 de aducţiune. Toate reţelele sunt preluate în administrare de la unităţile administrativ-teritoriale, 80% sunt vechi. S-au făcut investiţii, se fac. Societatea a fost înfiinţată cu un scop, de atragere a fondurilor europene, de schimbare a tuturor reţelelor de apă şi de canalizare, plus extindere, pentru a ne conforma în Uniunea Europeană. N-am reuşit să schimbăm peste tot, dacă vreţi vă dau un exemplu foarte elocvent: în Câmpina trebuie schimbată toată reţeaua de apă, e din 1956, pierderile sunt foarte mari. E de la situaţie la situaţie, e şi în funcţie de sursa de apă", a declarat Adrian Semcu, adăugând că statisticile existente la nivelul Asociaţiei Române a Apei arată că operatorul din Prahova nu stă chiar rău în privinţa pierderilor.

"Consiliul Judeţean Prahova o să fie mulţumit când o să avem cea mai mică pierdere de apă din ţară. Până atunci, o să fim nemulţumiţi de activitatea dumneavoastră pe linia asta. Despre alte aspecte o să mai avem ocazia să discutăm. O scădere de 1% pe an înseamnă, practic, patru ani pierduţi. Dacă aţi fi scăzut în ultimii ani cu 15%, dau un exemplu la întâmplare, aş fi considerat că v-aţi preocupat de scăderea pierderilor din reţea. Însă o scădere de aproximativ 1% pe an înseamnă că linia de management n-a mers în direcţia asta, probabil Hidro Prahova s-a ocupat în aceşti ani de alte aspecte", a transmis preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Iulian Dumitrescu.

La rândul său, consilierul judeţean Mihai Apostolache, de la Partidul Prahova în Acţiune, a atras atenţia că aceste pierderi uriaşe ajung să se reflecte în facturile pentru clienţi, dar generează şi costuri de operare suplimentare pentru societate, pentru că operatorul este nevoit, de exemplu, să pompeze mai multă apă decât ar fi fost cazul, ca să compenseze pentru pierderi, ceea ce duce la o uzură suplimentară a pompelor şi la facturi la energia electrică mult mai mari.

Joomla SEF URLs by Artio