Deputatul PNL de Prahova Răzvan Prişcă a susţinut vineri o conferinţă în care a vorbit despre principiile actualei guvernări, la aproximativ o lună şi jumătate de la instalarea Executivului, anunţând că rectificarea bugetară va aduce bani până la finalul anului pentru cele două treimi dintre primăriile din ţară care riscau falimentul, că statul îşi va plăti toate debitele, din decontări până acum întârziate, pe un grafic transparent şi cronologic, că se ia în discuţie eliminarea unor prevederi din Ordonanţa 114/2018 şi că pensiile şi salariilor nu vor scădea.

 

"Unul dintre primele principii este reaşezarea filozofiei bugetare. Trebuie să înţelegem, la 30 de ani de la Revoluţie, că statul este un actor economic. Statul trebuie să se comporte, raportat la mediul de afaceri şi la societate, ca un partener egal, nu unul superior, nu unul autoritar, nu unul discreţionar. S-au perpetuat în zeci de ani nişte cutume care afectează mediul de afaceri şi cetăţenii. Vă dau câteva exemple, aţi auzit despre întârzierile care existau la decontarea concediilor medicale. La momentul la care am preluat guvernarea, debitul Ministerului Sănătăţii era de 1,8 miliarde de lei, adică angajatorii plăteau angajatului concediul, aşa cum spune legea, dar banii pe care trebuia să-i primească veneau cu întârzieri uneori şi de peste un an. Dacă ai nişte obligaţii, la fel ca un cetăţean care dacă are o factură de plătit şi nu o face riscă repercusiuni, şi statul trebuie să respecte un termen, obligatoriu şi pentru el, nu doar pentru un privat", a declarat deputatul PNL Răzvan Prişcă.

Acesta a vorbit şi despre situaţia bugetelor primăriilor la final de an, anunţând că, în urma rectificării bugetare, cu riscul creşterii deficitului, Guvernul va repartiza, cel mai probabil astăzi, bani de funcţionare pentru toate unităţile administrativ-teritoriale. "Ne-am trezit într-un moment în care toată România aştepta rectificarea bugetară de toamnă, pe care Guvernul Dăncilă a amânat-o, rectificare fără de care mare parte din unităţile din administraţia românească erau efectiv în faliment, vorbim despre peste două treimi din primăriile din România şi unele instituţii centrale, dau doar exemplul Ministerului Sănătăţii, instituţii care pe baza a ceea ce spunea domnul Teodorovici în interiorul Guvernului şi-au planificat structura bugetară astfel încât lunile noiembrie şi decembrie să rămână neacoperite. Peste două treimi din primării erau în situaţia de a nu mai avea bani de salarii, vorbim de cheltuielile curente, lumină, paza, nicidecum de investiţii. Şi atunci ministrul de Finanţe a trebuit să facă rapid un recensământ, pentru că la momentul preluării mandatului nici măcar nu exista un recensământ al unităţilor administrative care aveau aceste probleme financiare, chiar aş vrea să accentuez că e vorba de primării conduse de primari de la toate partidele politice. A fost nevoie de o rectificare bugetară care, dată fiind situaţia pe care Comisia de Prognoză ne-a prezentat-o public, a trebuit să fie negativă, crescând deficitul bugetar, pentru că de facto nu mai existau bani pentru a închide anul 2019, şi suntem în situaţia în care, probabil astăzi, primul-ministru va aloca sume din fondul de rezervă al Guvernului pentru funcţionarea primăriilor. O problemă cu care s-au confruntat primarii, indiferent de culoare politică, era că la sfârşitul anului, dacă un primar - până la urmă managerul unei comunităţi, care îşi organizează bugetul multianual - se trezea la 31 decembrie că îi rămâneau nişte bani în cont, pe care nimeni nu venea să-l întrebe dacă au ajuns să rămână pentru că n-a fost în stare să-i cheltuie sau pentru că a avut un proiect multianul şi şi-a planificat pe anul următor o altă investiţie, Ministerul de Finanţe venea şi lua acei bani automat. Este un principiu pe care trebuie să-l răsturnăm şi acolo unde avem primari, indiferent de culoarea politică, şi ei înţeleg ca o investiţie să fie întinsă pe mai mulţi ani, temeinic justificat, statul român nu îi va mai lua banii din cont, fără o discuţie măcar. PE de altă parte, la rectificarea bugetară s-au alocat bani pentru plăţile facturilor din PNDL. Un obicei care s-a împământenit este că se face selecţia de proiecte, se acordă finanţările respective, se încurajează autorităţile locale să înceapă lucrările, iar plăţile, chiar dacă sunt asumate de către Guvern pe un anumit calendar, să fie făcute ori discreţionar, ori într-o cronologie pe care nu o înţelege nimeni. Şi atunci din nou afectezi mediul de afaceri, pentru că nu la toate proiectele vin companii mari care să-şi permită să stea cu o creanţă mai multe luni. Am văzut că în cadrul PNDL sunt facturi cu întârzieri foarte foarte mari. Aşa cum spuneam mai devreme, statul român trebuie să îşi plătească datoriile. Şi atunci, în şedinţa de Guvern se va aproba un proiect prin care toate facturile scadente astătzi vor intra în plată, e o alocare de aproximativ 15 milioane de lei", a mai declarat parlamentarul prahovean, anunţând că Guvernul PNL intenţionează ca bugetul de stat pe 2020 să fie publicat în Monitorul Oficial până la 31 decembrie

Joomla SEF URLs by Artio