RISE PROJECT: Pas cu pas, un mărunt afacerist a acaparat mii de hectare de pădure în Buzău și Covasna, cu complicitatea unor funcționari și magistrați reținuți pentru corupție. Apoi le-a vândut unor nemți pe zeci de milioane de euro. Cazul se întrepătrunde cu o altă mare afacere de corupție, în care sunt judecați foștii demnitari Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Tudor Chiuariu, dar și șeful Romsilva. RISE Project a aflat culisele acestor retrocedări din documentele afacerii și din mărturiile celor care s-au opus.

Operațiunea de retrocedare a început în 2009, când afaceristul Gheorghe Ceteraș a cumpărat de la un pensionar bucureștean drepturile litigioase ale unei firme, Forestiera Ardeleană – care, înainte de naționalizare, a avut în proprietate mii de hectare de pădure în diverse zone din țară și o fabrică de cherestea.

Bunurile ei au fost însă ipotecate și pierdute demult în favoarea unei alte companii controlată de stat – Societatea Națională de Credit Industrial, prima formă de organizare, din perioada interbelică, a băncii BRD de astăzi.

Prin urmare, nici pădurea și nici fabrica nu mai puteau fi retrocedate către firma Forestiera Ardeleană. Cu toate acestea, Gheorghe Ceteraș i-a plătit pensionarului 160 de mii de euro, iar apoi s-a pus pe treabă: a deschis mai multe procese la instanțele din Buzău și, respectiv, din Covasna pentru a prelua suprafețete forestiere.

Eforturile sale au dat roade. A obțnut profituri uriașe de pe urma tranzacției. Primele mii de hectare, mai exact 5132 de hectare, le-a obținut în Buzău, cu sprijinul fostului prefect, Paul Beganu, și al unui judecător local – ambii acuzați de luare de mită în acest caz.

Apoi, Ceteraș s-a orientat spre județul Covasna, unde a început lupta pentru o altă pădure. A preluat-o și a vândut-o rapid cu 25 de milioane de euro unor nemți care apoi s-au prăbușit financiar la ei acasă. (Mai multe AICI)

Decizii pe dos

Cazul din Covasna a fost mai complicat, dar a sfârșit la fel. Ceteraș a cerut, la jumătatea lui 2011, reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 5700 de hectare, în numele aceleiași firme, Forestiera Ardeleană. Judecătorii de la Târgu Secuiesc i-au respins solicitarea, dar Ceteraș a făcut recurs.
Fostul prefect al județului Covasna, Corin Munteanu, susține că a considerat retrocedarea, de la bun început, ca fiind nelegală și că a cerut strămutarea procesului la o altă instanță din țară: “Am arătat foarte clar care este practica Tribunalului Covasna, una complet nelegală în materie de retrocedări. Am depus la Înalta Curte un document asumat instituțional în care făceam o trecere în revistă a unor cazuri în care s-au făcut retrocedări nelegale și în acest sens am cerut strămutarea procesului”.

Dar suprizele au continuat.

Fostul prefect Corin Munteanu explică: ”Fără niciun motiv nu au acceptat. Așa că au judecat și, în aceeași zi, s-a admis recursul și s-a făcut și pronunțarea instanței. Două zile mai târziu reacția judecătorilor de la Înalta Curte a fost și mai surprinzătoare – Și ce vreți acum, dacă vă accept plângerea înseamnă că se anulează soluția dată în recurs de Covasna, nu? – așa că au respins acțiunea noastră și s-a păstrat decizia definitivă și irevocabilă de la Covasna”.

Corin Munteanu mai spune că majoritatea dosarelor de retrocedare nelegale erau câștigate de către Prefectura Covasna la Judecătoria din Târgu Secuiesc, dar că ulterior situația se răsturna, fără logică, la instanța superioară: “Într-un mod cu totul inexplicabil, cu acte care dovedeau nelegalitatea, la recursul de la Tribunalul Covasna, mereu același complet format din trei judecători, nu e nevoie să îi menționez că îi știe toată lumea, decidea să se facă retrocedarea și punerea în posesie”.
Text integral: RISEPROJECT.RO

Joomla SEF URLs by Artio