Categorie: Editorial

victor preda „Taxele au crescut; puterea noastră de a face plăţi a scăzut; guvernarea la toate nivelurile se vede în faţa unor reduceri serioase de venit; frunzele veştejite ale industriei s-au aşternut peste tot; fermierii nu mai găsesc nicio piaţă pentru produsele lor; economiile de mulţi ani ale miilor de familii s-au dus pe apa sâmbetei.

Şi mai important, o sumedenie de cetăţeni şomeri se confruntă cu problema crâncenă a supravieţuirii, şi tot atât de mulţi muncesc din greu pentru un venit mic. (...) Au propus doar acordarea mai multor împrumuturi. Lipsiţi de atracţia profitului prin care să-l facă pe poporul nostru să urmeze falsa lor conducere, au recurs la predici, pledând în lacrimi pentru restaurarea încrederii. Ei cunosc doar regulile unei generaţii de oameni care-şi urmăresc propriile interese. Nu au viziune şi acolo unde nu există viziune oamenii pier.

Măsura restaurării se găseşte în gradul în care aplicăm nişte valori sociale mai nobile decât simplul profit monetar. Vom crea locuri de muncă prin recrutarea directă de către Guvern, tratând această situaţie de urgenţă aşa cum am trata izbucnirea unui război. Oamenii vor lucra la proiecte foarte necesare de stimulare şi reorganizare a întrebuinţării resurselor noastre naturale. Pentru a corecta surplusul de populaţie din centrele noastre industriale, va avea loc o redistribuire a forţei de muncă în scopul de a furniza o mai bună întrebuinţare a pământului celor mai potriviţi pentru muncile agricole.

Vom introduce un sistem de planificare şi supraveghere naţională pentru toate formele de transport şi comunicaţii şi alte utilităţi şi o strictă supraveghere a tuturor operaţiunilor bancare şi a creditelor şi a investiţiilor pentru a pune capăt speculaţiilor cu banii altor oameni. Trebuie să ne mişcăm ca o armată antrenată şi loială, dispusă la sacrificiu pentru binele unei discipline comune, căci fără o astfel de disciplină nu se realizează niciun progres, nicio conducere nu este eficientă".

Din păcate, aceste cuvinte nu au fost rostite de Victor Ponta în primul său discurs în calitate de premier. Nici cei care vor urma la guvernare nu vor rosti astfel de vorbe, preferând, ca toţi guvernanţii de după 1990, să se plângă de faptul că au moştenit o situaţie extreme de dificilă.

Discursul a fost rostit pe 4 martie 1933, atunci când Franklin D. Roosevelt a fost ales preşedinte al Statelor Unite. A reuşit să scoată ţara dintr-o criză economică uriaşă, a participat decisiv la câştigarea celui de-al doilea război mondial şi a făcut din USA cel mai important stat de pe planetă.

Dacă Roosevelt vorbea despre soluţii care s-au dovedit eficiente, premierul Victor Ponta se gândește să pună taxe pe nevestele casnice. Diferenţa dintre cele două abordări nu poate fi un răspuns la întrebarea de ce este România altfel, dar poate fi un răspuns la întrebarea de ce este România aşa.
Victor PREDA

Back To Top