Vineri, de la ora 13, în fața națiunii, o sală ticsită cu bugetari pesediști care lipseau de la serviciu a pus umărul la cel mai penibil moment politic post-decembrist trăit de subsemnatul. Este prima dată când un congres PSD nu are loc în weekend, când e zi liberă.

După ce au distrus deficitul cu ditamai organul de partid, pesediștii dovedesc că scârbavnicul în cauză este încă vioi și pregătit de noi penetrări batjocoritoare la adresa poporului: „Românii vor avea, în continuare, acces la 17 alimente de bază la prețuri mai mici”, a anunțat Sorin Grindeanu după ce liderii coaliției au căzut la un acord privind continuarea plafonării adaosului la alimentele de bază.

• După hotărârea CCR de a respinge proiectul guvernului, asumat în Parlament, privind pensiile magistraților, artistul Tudor Chirilă, una dintre vocile civice în mod constant active, a spus: „De aia au amânat judecătorii CCR decizia o lună de zile ca să ne arunce în față că nu există aviz CSM?”.

• Contrar impresiilor recente naziștii nu au venit din neant și nici nu au câștigat alegerile cu un scor covârșitor.
• Nu au trecut niciodată de 50% și nu au guvernat ca urmare imediată a triumfului votului popular, ci în urma unor intrigi de culise, a unor calcule meschine și rivalități banale între liderii politici ai momentului.
• În scurta prezentare voi arăta doar accidentul de culise care a permis acest lucru.

• Era februarie 1933, Hitler era în sfârșit cancelar. Nu era modul în care își dorise să ajungă la putere, dar cadoul primit nu putea fi refuzat. A intrat în această funcție ca un tolerat al sistemului, cu o mână legată la spate. Avea doar 2 miniștri în guvern, ceilalți (independenți sau de la DNVP-partid naționalist) ascultau de vicecancelarul von Papen și de Alfred Hugenberg, liderul DNVP.
• În parlament (Reichstag) poziția lui Hitler era încă șubredă, naziștii și DNVP-ul nu aveau majoritatea. Ca atare, a doua zi după numirea în fruntea guvernului, Hitler anunță organizarea de noi alegeri parlamentare.

• Într-o postare realizată joi, Tudor Chirilă a atrage atenția asupra unor modificări legislative privind drepturile de autor pe care Ministerul Culturii le intenționează, deși acest lucru reprezintă anularea unor prevederi ale legislației europene și, în consecință, afectarea financiară a artiștilor muzicieni.

Când jurnalistul liberal Maximilian Harden, care era și evreu, a fost aproape omorât în bătaie de doi mardeiași în Germania anului 1922, agresorii au primit o sentință fictivă. Apărarea a susținut că jurnalistul a provocat atacul prin „articole nepatriotice”, iar juriul a acordat „circumstanțe atenuante”.

• Un doctor din România, fost medic al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești, mărturisește, într-o postare pe pagina sa de Facebook, ceea ce simte despre actele de discriminare din ultima perioadă, la adresa lucrătorilor străni din România.
• Dr. Amin Zahra povestește experiența sa în țara care l-a adoptat.