În contextul dezbaterilor pe marginea controversatului proiect de la Roşia Montana, am considerat că este util să aduc în discuţie un subiect extrem de important, care a trecut aproape neobservat de ochiul vigilent al opiniei publice, şi anume modul în care este reglementată în Constituţie valorificarea resurselor naturale ale ţării şi ce se doreşte în viitor prin proiectul de revizuire.
Constituţia actuală, în articolul 135 alineatul 2 litera d), prevede că statul român trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional, lucru absolut normal pentru o ţară care doreşte să apere interesele cetăţenilor săi, atât cele prezente cât şi cele viitoare.
Acest text constituţional are menirea de a marca priorităţile naţionale ce trebuie protejate prin acţiuni statale, dar care să nu încalce, desigur, ideea de economie de piaţă şi de liberă iniţiativă. Dar de ce acest text trebuie să facă obiectul revizuirii atâta timp cât el serveşte cauzei naţionale? De ce este nevoie de înlocuirea lui în contextul în care nici la prima revizuire din 2003 nu a suferit modificări? Pe cine deranjează, de fapt, aceste dispoziţii constituţionale?
Ale cui interese se ciocnesc de aceste norme cu valoare de principiu şi care reprezintă un scut pentru protejarea interesului naţional? Sunt întrebări fireşti pe care şi le pune orice om cu dragoste de ţară şi care nu se lasă manipulat şi îngenunchiat de fluxul de informaţii venit din diverse zone ale mass-media.
De ce Comisia de revizuire a Constituţiei a propus schimbarea sintagmei "exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional" cu formularea "exploatarea resurselor de producție în condiții de maximă eficiență economică și cu acordarea accesului nediscriminatoriu tuturor celor interesați"?
Acestor întrebări trebuie să le dea răspuns urgent decidenţii politici, pentru că aceşti decidenţi politici, pentru a ascunde această modificare au adus în faţa opiniei publice false subiecte precum conflictul de competenţă dintre preşedinte şi primul-ministru sau subiectul privitor la durata mandatului prezidenţial sau la numărul parlamentarilor.
De asemenea, consider că iniţiatorii acestor schimbări trebuie să dea explicaţii şi celor care se ocupă în această ţară de apărarea Constituţiei, pentru că legea fundamentală stă la baza statului de drept.
Înţelegem că unii decidenţi politici au o singură preocupare, şi anume aceea de a profita din plin de funcţiile pe care le deţin, dar să ajungi să loveşti la temelia statului de drept prin încercarea de schimbare a sensului unor norme constituţionale... este mult prea mult.
Lector univ.dr. Mihai Apostolache
Director al Centrului de Studii şi Cercetări Juridice şi Socio-Administrative al UPG Ploieşti.