Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

Nu se murea doar din pricina infernalelor condiţii de încarcerare - şuţii şi găinarii de astăzi cer televizor în celulă, başca muieri, iar ăilaţi, ăia cu gipsul la picior, se îmbolnăvesc, apoi ies şi bat cazinourile - ci, mai ales, din pricina torturilor africane sau dialobice. Li se găurea ţeasta cu burghiul, erau chinuiţi ca în ultima bolgie a iadului. 

„Râpa robilor”

Cei care răposau, adică mai toţi, erau azvârliţi într-un loc numit „Râpa robilor”, un pripor abrupt, la marginea Aiudului.
Acolo s-a ridicat monumentul Calvarului. În spatele lui, puţin mai jos, pe un taluz, intrarea în osuar. Aici se află scrâşnirea dinţilor şi cutremurul din suflet. Afli că, după '92, când a început ridicarea monumentului, osemintele care se mai găseau, în loc să fie adunate în memorialul acesta al durerii, erau strânse pe făraş şi aruncate la ghenă. Să nu se afle. Să nu se ştie proporţiile nenocrocirii. Şi asta în plină democraţie post Ceauşescu. Aici au pătimit Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Mircea Vulcănescu, Nechifor Crainic, Dumitru Stăniloae, Părinţii Arsenie Papacioc, Iustin Pârvu, Galeriu; 240 de generali din elita armatei, din cei cu Saint-Cyr-ul, nu din ăia făcuţi la 35-40 de ani, precum Dumitru Iliescu sau plutonierul ex-prefect al Capitalei, Oprea. 

Ceauşescu şi „refuznicii”

Li se adăugau ţăranii liberali sau conservatori, mii, zeci de mii de ţărani şi preoţi, care n-au vrut să-şi accepte guvernarea şi care au pătimit în închisoare înainte de alţi Ion şi Gheorghe arestaţi sau împotriva cărora s-a tras literalmente, precum a făcut Ceauşescu împotriva „refuznicilor” din Vrancea. Puteţi vizita acest Memorial, puteţi face orice. Învitaţia mea nu are nicio valoare: nu sfătuieşti pe cineva asupra lucrurilor şi locurilor grele de pătimire românească. Cei care uită, ştiu ei de ce le dispar din memorie aceste chestiuni. Nu vor să ştie, sunt inconsistenţi sau amputaţi. Merg, şi în politica de astăzi, tot pe cei care au fost sau sunt urmaşii celor care au rupt sau schimonosit o istorie. 

Figurile policastrimii

Un stat care ieşea puţin cîte puţin din zodie balcancă şi fanariotă, şi care începuse să-şi schimbe ipochimenele turceşti şi caragialiene - se vedea mototolit, turtit peste noapte, cu numele schimbat (din regat în republică), cu ierarhia întoarsă şi cu vârful de altădată tocat până la aneantizare, cu sărbătorile interzise, cu limba slavizată, cu reflexele civice ţigănite sau colhoznificate. Să mai aminteşti de momente ale demnităţii naţionale... Când noi, deh, ba gripa porcină, ba greva de la Metrou, ba că ăla fură nu ştiu ce... Teatru prost, de păpuşi mâncate de molii. Toate, dar absolut toate figurile politicastrimii (politică din cele castrate!) de azi sunt tributare sau aparţin de-a dreptul elementelor (elemenţilor!) care au sucit şi înclinat abrupt, în jos, după '45, istoria unei Românii aflate în primăvară morală. Dar, unde sunt Gheorghe şi Ion? NICU BOARU

Back To Top