Rusia și-a așternut piesele pe tabla de șah. Politic și-a arătat poziția și intențiile generale. De aceea a și solicitat negocieri cu americanii, venind cu niște cereri imposibile, precum revenirea la situația internațională europeană din 1997, desființarea bazelor NATO din România și Bulgaria și interzicerea accesului Ucrainei în orice structură occidentală precum NATO sau Uniunea Europeană. Practic solicită condamnarea respectivei țări la un no-man`s land. Ceea ce Putin dorea ca o reeditare a acordului de la Munchen din 1938, în care Hitler reușea să-i șantajeze pe britanici și francezi cu războiul cu Cehoslovacia, a ieșit cu totul altceva în 2022. Cel puțin așa pare până în acest moment.
- Citește și: Somn ușor, România! Țara și delirul
Conducerea de la Moscova trece prin același complex prin care trecea Germania nazistă în anii 30 - revendicarea rolului de mare putere europeană și mondială - Putin nu poate pretinde acest lucru înghesuit la perete, cu o Ucraină ostilă pe care nu mai poate să o controleze, cu o Georgie care așteaptă momentul unei revanșe, cu o regiune Kaliningrad înconjurată de state NATO ostile. În plus la aceasta contează și o economie deloc performantă.
În plus, rușii au fost obsedați dintotdeauna de teama de încercuire, deși ei au fost mai mereu agresorii.
Două invazii militare în istorie, cea a lui Napoleon în 1812 și cea germană în 1941 le-au demonstrat că spațiul geografic i-a salvat de două ori. Din cauza asta au preferat să creeze zone tampon la granițele lor pentru a fi protejați de orice pericole, și asta e de timpul țarilor până la Stalin, Brejnev și Putin.
Ucraina era zona lor de influență, cu Kievul, vatra istorică a poporului rus, cel împărțit în trei etnii bielorusă, rusă și ucraineană. Ucraina a fost și teritoriul preferat pe care sovieticii l-au mărit pe seama altor state precum Polonia, România și Slovacia.
Odată cu defectarea Ucrainei în 2014 și fuga președintelui pro-rus Ianukovici, Putin a trecut la anexarea Crimeeii (zonă strategică necesară) și la activarea unei mișcări separatiste rusești paramilitare în estul Ucrainei. Mișcarea separatistă cu ajutor logistic și cu armament rusesc a încercat să rupă mai multe teritorii inclusiv la Odessa și Harkov, dar riposta dură a ucrainenilor a lăsat doar două provincii în mâinile militanților pro-ruși, Donețk și Luhansk.
Incompetența separatiștilor și nervii lui Putin
De atunci, separatiștii au păstrat doar jumătate din aceste provincii în care au proclamat două republici populare cu o întindere însumată de 17.277 km2 și o populație de 3,7 milioane de locuitori, un teritoriu ceva mai mare decât județele Tulcea și Constanța luate la un loc.
Practic, separatiștii ruși au rămas cu un crâmpei din teritoriul ucrainean de peste 600.000 km2, iar lucrul acesta l-a enervat probabil constant pe liderul de la Kremlin. De atunci, Moscova a masat trupe aproape în fiecare an la frontierele Ucrainei și a simulat exerciții militare.
Militar: Obiectivele par limitate
De la finalul anului trecut, Rusia a masat aproape 17 divizii la granițele vestice (peste 175.000 militari) ale Rusiei. Acum se vorbește de un efectiv de aproape 100.000 de militari, mai puțini decât se vorbea în decembrie 2021, dar tot suficient pentru o ofensivă teritorială limitată.
În ciuda „descoperirilor“ presei germane, care confundă batalionul cu regimentul, ca număr de efective, care a dat publicității o hartă cu săgeți aruncate haotic spre centrul Ucrainei, intențiile Moscovei par mai ponderate.
O eventuală invazie în Donbass va avea scopuri limitate, mai mult pentru a lărgi teritoriile deținute de separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei. Poate cel mai important obiectiv al rușilor ar fi cucerirea unui coridor terestru care să facă legătura cu peninsula Crimeea, geografic și administrativ izolată de Rusia.
Coridorul pentru Crimeea
Realizarea unui coridor terestru care să lege Rusia continentală de peninsula Crimeea pare a fi cel mai dorit obiectiv militar al Statului Major General al Armatei Ruse. Problema este că între Donețk și cel mai apropiat punct al peninsulei, Armiansk sunt peste 520 de kilometri. Iar acest coridor trebuie cucerit de trupele ruse cel mai probabil din două direcții nord și sud în decurs de 7 zile, în cazul cel mai optimist pentru ei.
Teoria unei lovituri în adâncime
Aceasta este și cea mai răspândită ipoteză deoarece are lipici la presă. Potrivit acesteia rușii ar viza atacarea unor regiuni extinse din Ucraina inclusiv a capitalei Kiev, răsturnarea/alungarea guvernului legitim și instalarea unui guvern marionetă, evident pro-rus. În acest caz nu ar mai fi necesară cucerirea întregii Ucraine, adică a părții vestice, deoarece autoritățile regionale vor recunoaște noul guvern moscovit.
Ura, cel mai puternic dușman
Ceea ce uită Putin și strategii săi din statul major general este că ucrainenii au dezvoltat o rusofobie radicală în ultimii 30 de ani care nu poate fi ignorată sau tratată cu indiferență. Este un sentiment mult mai puternic decât rusofobia prezentă la polonezi sau români. Acest sentiment poate genera resurse nebănuite pentru un război de gherilă împotriva soldaților ruși care se cred eliberatori.
NATO arată totuși solidaritate, parțial
Franța și-a arătat dorința de a trimite trupe în estul Europei, Statele Unite asemenea, Spania trimite avioane și două fregate, Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică. Marea Britanie și Statele Unite au furnizat Ucrainei lansatoare de grenade antitanc.
Germania, acest uriaș economic, e cam singura care mimează indignarea și nu face nimic, mai ales că a ajuns dependentă de gazul rusesc, după ce a decis să renunțe, în numele ecologiei radicale, la centralele nucleare.
Mutarea următoarea e tot la Putin
Mingea e tot la ruși. Putin va decide ceva în următoarele zile sau săptămâni. Ori va păstra un conflict înghețat în estul Ucrainei, așa cum au făcut peste tot, sau va trece la un conflict fierbinte și va risca un blitzkrieg în Ucraina cu toate consecințele unui război de gherilă poate mai dramatic decât cel din Afganistan. Nu mai amintim că un război de durată se va deconta electoral pentru liderul de la Kremlin, dar și o posibilă renunțare la conflict va avea consecințe. @Alex Policală - Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea