- Șeful absent al statului român își caută cu febrilitate un serviciu de peste un an. Iar pentru că revenirea la catedră i se pare prea puțin la reputația lui, țintește la demnități de marcă prin Europa, prin instituții internaționale care-i depășesc propriile capacități de efort și comunicare.
Important este că Iohannis și-a format o părere foarte bună despre sine, impresie gonflată și întreținută de propria camarilă.
Omul, când deschide gura, scoate niște platitudini mai fade ca discursurile lui Ceaușescu, lozincărie goală de conținut. În rest, președintele cu alură de monarh nu poate susține un discurs liber, nu poate răspunde la întrebări, se simte în dificultate printre oameni normali, o formă de aroganță îl poartă deasupra capetelor muritorilor.
Din 2021, Iohannis a început să-și caute de lucru și camarila sa a lansat în media mai multe ipoteze care au fost înghițite pe nemestecate de presa națională și prezentate ca venind dinspre Bruxelles sau cancelariile occidentale.
Prima gogoașă: Iohannis șef la NATO
Iulie 2021: „Iohannis ar fi în cărți pentru a deveni Secretar general al NATO după ce mandatul lui Stoltenberg ar expira în septembrie 2022“.
Evident că nu era în cărți, că americanii nici nu luau în considerare pe un profesor din Sibiu. În plus, cerințele jobului pretind readiness, gata de alarmă, operativitate, rezistență la stres, capacitate de muncă 24/24, capabilități de negociere, zboruri între capitalele europene și Washington de câteva ori pe lună.
Evident că preferatul este și acum olandezul Mark Rutte, premierul Olandei de 14 ani, un exemplu de stabilitate, urmat de Kaja Kallas, premierul Esoniei, și de Krisjanis Karins, ministrul de Externe din Letonia. S-a mai vobit și de Ursula von der Leyen care, tot ca și Iohannis, își caută altă demnitate internațională cu care să impresioneze prin mediocritatea ei.
A doua gogomănie: Ministru de Externe al UE
În septembrie 2023 apare știrea că Iohannis vizează numirea ca Înalt reprezentant al UE pentru Politica Externă potrivit G4Media. Care dă știrea „pe surse“: „au declarat multiple surse politice europene“.
Aici, postul ocupat tradițional de lideri de stânga (Borell, Mogherini, Ashton) presupune multă muncă și multă alergătură, conferințe de presă, vorbire liberă, lucruri care ar trebui să-l descurajeze din start pe pretendentul de le Cotroceni.
A treia „bombă“ – Președinte al Consiliului European
Președintele Iohannis ar putea candida pentru șefia Consiliului European, deoarece actualul titular Charles Michel a anunțat la începutul lunii ianuarie 2024 că va demisiona înainte de termen pentru a candida la alegerile europarlamentare. Astfel că se făcea loc pentru o perioadă de 5-6 luni. Dar că exista și șansa de a fi reales în decembrie 2024 pentru un mandat de 2,5 ani și cu posibilitatea prelungirii sale cu încă 2,5 ani.
Se pare că ideea a aparținut pesediștilor și liberalilor la o ședință comună. Chiar nu a explicat nimeni de ce e așa mare preocupare pentru ce va face Iohannis după mandat.
Până la urmă toată treaba s-a ofilit după ce Michel a anunțat că s-a răzgândit și că va rămâne pe funcție până la finalul mandatului, în decembrie.
Oricum, potrivit Politico, cei mai importanți pretendenți se pare că sunt Mette Frederiksen, prim-ministrul socialist al Danemarcei, Antonia Costa, premierul Portugaliei, și Enrico Letta, fost premier italian. Numele președintelui nostru nu apare pe holurile și în cafenelele de la Bruxelles. Toată povestea este un miraj autoîntreținut, când de fapt reprezentanții României nici nu contează acolo, și nu pentru că au vesticii ceva cu noi, ci pentru că suntem ca o fată mare pitită după ușă și care se teme să deschidă gura. Lipsa de prezență naște ignorare.
La Strasbourg le-a bătut obrazul că n-a primit funcție
Acum, la începutul lunii februarie, după discursul ținut în plenul Parlamentului European (unde i-a acuzat pe liderii Uniunii Europene că au pierdut contactul cu cetățenii), Iohannis a susținut o conferință de presă alături de Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, ocazie cu care s-a lamentat de faptul că liderii țărilor est-europene nu au primit nicio funcție în cadrul instituțiilor europene.
„Nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European. După alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții. Dar am o opinie foarte clară. Ar fi inadmisibil ca nicio poziție să nu fie ocupată de o persoană din noile state membre, adică din partea de Est. Eu cred că în 2019 s-a greșit. Toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, dar din vechea Europă“, a afirmat Klaus Iohannis în cadrul unei conferințe de presă, după discuțiile cu Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.
Deci, baronul este supărat. La câte speranțe și compormisuri a făcut, spera să capete ceva, orice. Dar cine ște, poate i se face cuiva milă.
Cazul Geoană e în oglindă
Cazul lui Iohannis este asemănător cu cel al lui Mircea Geoană, dar în sens invers. Adică Geoană își caută de lucru în țară după ce i se termină mandatul de secretar adjunct la NATO în octombrie 2024, un post mai mult decât onorific, fără vreo importanță politică.
Cazul Geoană este unul aparte și merită documentat separat.
Iohannis este supărici
Cât încă nu se întrezărește ceva la orizont, Iohannis este rămâne cam supărat și se simte trădat la câte concesii și compromisuri a făcut în politica externă doar-doar îi va impresiona pe liderii europeni sau americani. Plus că l-a aranjat pe amicul său Bogdan Aurescu ca să fie ales judecător al Curții Internaționale de Justiție a ONU și acum el ajunge să rămână pe bară. Poate, poate o să apară ceva... o ofertă sau poate un „tigru o să apară din Grădina tutelară, bursucul aruncă bomba și elefantul își pierde...“
Citiți și: SUA: BIDEN ÎNFRUNTAT DE TEXAS, ÎN CHESTIUNEA MIGRAȚIEI
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană