Categorie: Pamflet

Primarul din Buşteni sau, mai corect spus, primarul oraşului lui Savin, adică Emanoil Savin, are cale liberă spre Senat, camera aceea pe care el vrea s-o folosească drept anticameră a obţinerii doctoratului în economie montană. 

Edilul, mare amator de cântece de petrecere, murmurate de sub mesele din restaurantul hotelului Alexandros, a scăpat de cea mai mare ameninţare cu care s-a confruntat vreodată de când s-a lansat în zbor spre nemurirea unei cariere politice.

Şi anume, posibilitatea ca să fie contracandidat de bardul de la Bârca, arhitectul cenaclului Flacăra, pesedistul Adrian Păunescu, care, pe vremuri, strângea, într-o seară de recitaluri, mai mulţi oameni pe stadion decât spectatori a avut Savin în întreaga sa carieră de fotbalist de divizia C.

După spusele femeilor de serviciu de la Alexandros, care, din motive financiare, au ajuns să ne fie toate colaboratoare (Savine, dă-le mai mult, doar au tot atâta şcoală cât şi tine, ce Dumnezeu!), primarul şi-a trimis lăutarii acasă şi le-a încuiat acordeonul în dulap, în noaptea de joi spre vineri, atunci când zvonul candidaturii lui Păunescu în colegiul de pe Valea Prahovei devenise extrem de plauzibil.

Nu vă faceţi idei greşite, Savin nu se gândea să renunţe, nici prin gând nu-i trecuse o astfel de idee defetistă, doar el e un luptător. Principala preocupare cu care Savin şi-a frământat mintea în acele ceasuri de maximă încordare a fost cum să facă el să scrie tot atâtea cărţi câte a scris Păunescu, până la data alegerilor parlamentare.

Din fericire, poetul a ales o altă trambulină pentru Senat, renunţând la Valea Prahovei. Fericire pentru lo­cuitorii oraşului BuşÂ­teni, care ar fi trebuit să compună fiecare câte o poezie pe zi, până la 30 noiembrie - sonet, gazel, epigramă, haiku, rondel, fiecare ce putea sau ce-i ieşea - fiindcă asta fusese soluţia a­supra căreia Savin căzuse de acord împreună cu sfătuitorii săi apropiaţi. 

În caz contrar, buştenarii se vedeau cu impozitele mărite cu 100 la sută sau 1.000 la sută sau 10.000 la sută. Savin n-a mai ştiut să calculeze cu exactitate după atâtea ceasuri câte petrecuse în lumea literelor.

Back To Top