UPDATE: Premierul României, Victor Ponta, a avut o primă reacție la demersul opoziției prin care este contestată legalitatea măsurii de desemnare a unui comisar european fără să fie îndeplinite procedurile parlamentare.
Premierul Ponta i-a catalogat pe liderii opoziției, Vasile Blaga și Klaus Iohannis drept „politruci" care, prin acțiunea lor, fac rău României.
„Acești doi politruci, Blaga și Iohannis, acești Păcală și Tândală, ai politicii s-au gândit ei să îi ceară domnului Juncker să nu ne dea nouă dezvoltarea regională.
Aceşti politruci Iohannis şi Blaga, crezând că îi fac plăcere lui Băsescu, dar el a fost mai deştept şi nu a criticat acest lucru – au făcut acest lucru condamnabil.
Toţi oamenii cu mintea la ei şi care ştiu ce înseamnă, au aplaudat că România, chiar dacă a avut probleme în trecut în absorbţia fondurilor europene, a obţinut cel mai bun portofoliu pe care am fi putut vreodată să ni-l dorim. Chiar şi domnul Băsescu a avut suficientă minte să nu comenteze mai mult", a declarat Ponta.
Vasile Blaga şi Klaus Iohannis le-au scris preşedintelui Comisiei Europene şi preşedintelui PPE, susţinând că posibila desemnare a Corinei Creţu drept comisar european, ca urmare a nominalizării făcute de Victor Ponta, ar fi ilegală, întrucât nu au fost îndeplinite procedurile în Parlament.
Cei doi lideri politici susțin că nu au fost îndeplinite procedurile în Parlament privind audierea în comisiile de specialitate, în urma cărora să fie întocmit un raport, care să fie votat în Parlament.
În scrisoarea transmisă liderilor europeni, Vlasile Blaga şi Klaus Iohannis subliniază că este pus într-o lumină nefavorabilă prestigiul CE, în situaţia în care Comisia va accepta să discute cu persoana nominalizată, deşi aceasta nu a fost audiată în Parlament, titrează Digi24.ro.
Preşedintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a decis ca din cei doi candidaţi ai României pentru un post de comisar să aibă discuţii doar cu europarlamentarul PSD Corina Creţu, chiar dacă prima opţiune a Bucureştiului a fost pentru Dacian Cioloş, potrivit unui surse europene, citate de Mediafax.
Purtătorul de cuvânt al CE Natasha Bertaud a anunţat că discuţia dintre Jean-Claude Juncker şi candidatul român va avea loc joi.
La sfârşitul săptămânii trecute, prim-ministrul a declarat că a luat decizia de a face o a doua nominalizare, pe lângă Dacian Cioloş, pentru ca şansele Bucureştiului de a obţine un portofoliu important să fie cât mai mari.
Victor Ponta nu a vrut însă să spună despre cine este vorba. Totuşi, într-o scrisoare trimisă preşedintelui Comisiei Europene la sfârşitul lunii iulie, premierul a făcut două propuneri pentru postul de comisar european, respectiv Dacian Cioloş şi Corina Creţu, mai relatează Mediafax.
Premierul Victor Ponta l-a informat în data de 30 iulie pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, despre cele două propuneri ale Guvernului pentru comisar european, informarea conţinând inclusiv numele celor propuşi, respectiv Dacian Cioloş şi Corina Creţu.
În acest context, PNL a cerut, într-un comunicat de presă, demisia preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, pe care îl acuză de „tăinuire de informaţii" pe care parlamentarii, conform legii, trebuie să le afle.
DESCARCĂ DE AICI CV CORINA CREȚU
CINE ESTE CORINA CREȚU
Corina Crețu s-a născut la 24 iunie 1967, în București. A urmat cursurile Facultății de Planificare și Cibernetică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din București (1989), apoi a absolvit diferite cursuri postuniversitare de specializare pe domenii privind instituțiile comunitare, securitatea transnațională sau comunicarea politică.
Din octombrie 1989 și până în ianuarie 1990, a fost economist-stagiar la Centrul de Calcul al Întreprinderii de Mașini-Unelte din Blaj, în ianuarie 1990 transferându-se în funcția de analist-programator la Centrul de Calcul al Întreprinderii de Mașini Unelte din București.
Începând cu luna iunie a aceluiași an, a lucrat ca reporter și publicist-comentator la cotidienele „Azi", „Cronica Română" și „Curierul Național".
În perioada 1992-1996 a fost consilier prezidențial și purtător de cuvânt al președintelui României, Ion Iliescu.
În anul 2000 a fost aleasă membră a Camerei Deputaților, renunţând la mandat în favoarea funcţiei de Consilier Prezidenţial.
În perioada 2000-2004, deține funcția de Consilier Prezidențial (cu rang de ministru), Purtător de cuvânt al Președintelui României (Ion Iliescu) și Şef al Departamentului de Comunicare Publică din cadrul Presedinției României, calitate în care conduce strategia de comunicare a Instituţiei Prezidenţiale.
În anul 2004 a fost aleasă membră a Parlamentului României, activând în cadrul Comisiei pentru Politică Externă a Senatului și ca Euroobservator la Parlamentul European din partea României.
La începutul anului 2005, conduce un semniar de pregătire pentru purtătorii de cuvânt, șefi ai departamentelor de comunicare și șefi ai departamentelor de presă din noile instituții democratice din Irak.
În 2009, participă la Misiunea de informare a delegației Parlamentului European cu privire la conflictul din Fâșia Gaza și teritoriile palestiniene.
În mandatul 2009 - 2014, a fost vicepreședinte al Comisiei pentru Dezvoltare din Parlamentul European, cu activitate profesională şi politică la Bruxelles şi Strasbourg.
A organizat conferințe și audieri găzduite de Parlamentul European: Reuniunea extraordinară a Comisiei pentru Dezvoltare (invitat Bill Gates), Audierea cu tema „Palestina – Reconstrucție și dezvoltare" (participă Tony Blair).
În 2010, inaugurează, la Bruxelles, cea de-a zecea Conferință a Rețelei parlamentare pentru Banca Mondială, în calitate de membru al Comitetului de Conducere a PNoWB (Parliamentary Network of the World Bank).
Între 2012 și 2014, Corina Creţu a ocupat funcția de vicepreședinte al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, fiind, în aceeași timp, membră a Preşedinţiei Partidului Socialiştilor Europeni.
Despre Corina Crețu, cotidianului britanic „Daily Mail" dezvăluia conţinutul incendiar al unor mesaje e-mail foarte intime, trimise de Corina Creţu fostului secretar de stat american, generalul Colin Powell. E-mailurile dezvăluite datau din perioada 2010-2011, dar cei doi se cunoşteau din 2002, când Powell l-a însoţit în România pe George W. Bush. În următorii doi ani, Powell şi Creţu s-au văzut la Washington, o dată în timpul vizitei lui Ion Iliescu, a doua oară cu ocazia ceremoniilor de aderare a României la NATO. După retragerea lui Powell din diplomaţie, cei doi s-au mai văzut pe la conferinţele internaţionale.
Imediat după publicarea mesajelor cu caracter personal, fostul șef al serviciilor de informații române din perioada comunistă, Mihai Pacepa, susținea într-un interviu publicat de presa americană că protejata lui Ion Iliescu este „o sexy spioană". „Din păcate, am aflat de curând că un mare patriot american și un om onorabil, stimatul general cu patru stele Colin Powell, ar fi căzut victima unei capcane de spionaj. Nu știm cu precizie când a început această legătură și cât de intimă a devenit, Powell negând aventura. Există totuși câteva informații despre cealaltă parte implicată în această relație, care sugerează că a fost turnată în matrița KGB-ului", scria la aceea dată Pacepa.
La sfârşitul lui 2012, Corina Creţu s-a căsătorit cu un om de afaceri român, titrează puterea.ro.