Germanii trebuie să conştientizeze sacrificiile populaţiei statelor UE din afara zonei euro, precum ţările baltice, Bulgaria şi România, care contribuie la stabilitatea euro şi nu primesc atât de multă atenţie, a afirmat astăzi cancelarul german, Angela Merkel, într-un discurs în Parlamentul german, relatează Reuters.

„Este important să ţinem minte problemele cu care se confruntă populaţia în Spania, Portugalia şi mai ales Grecia. Trebuie, de asemenea, să conştientizăm sacrificiile pe care le face populaţia în statele din afara zonei euro, precum ţările baltice, Bulgaria şi România, şi care nu primesc atât de multă atenţie", a spus Merkel, citată de adevarul.ro.

„Deseori nu ne dăm seama de contribuţia pe care populaţia din ţările pe care le-am menţionat o aduce pentru ca euro să fie o monedă solidă, stabilă. Polonia a spus întotdeauna clar că este pregătită pentru un angajament important, chiar dacă nu a adoptat încă euro", a continuat ea.

Intergal pe www.adevarul.ro

Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere, potrivit unui comunicat de presă emis de instituţie astăzi, ca mecanismul de acordare a banilor din Fondul de Rezervă, abuziv utilizaţi de Guvern de-a lungul anilor, conform comunicatului IPP, să revină autorităţii statului de la care a fost confiscat. În orice stat de drept, alocarea banilor din buget se face de către Parlament, susţine comunicatul de presă al IPP. Institutul propune, în acest sens, înfiinţarea unei comisii parlamentare care să preia atribuţiile de gestionare a Fondului de Rezervă

Cea mai recentă analiză a IPP constată că resursele Fondului de rezervă aflate în prezent la dispoziţia Guvernului se alocă în continuare „discreţionar” către autoritățile locale conduse de reprezentanţii partidului/partidelor aflate la guvernare.

Conducerea guvernelor din ultimii ani a dovedit că nu face faţă tentaţiei de a folosi criterii preponderent politice în alocarea sutelor de milioane de euro prevăzute anual în Fondul de rezervă, motiv pentru care IPP propune ca alocarea acestor sume să nu mai intre în atribuţiile Guvernului, ci decizia să aparțină Parlamentului, dat fiind că sumele reprezintă între 2% şi 5% din Bugetele anuale, sumele în valoare absolută variind de la 980 milioane de euro (în 2008), la aproape 50 de milioane de euro (în 2011, bani alocaţi de Guvern până în prezent).

„Odată cu transferul atribuțiilor de distribuire a fondurilor în țară către o comisie parlamentară, apreciem că partidele parlamentare reprezentate în această comisie vor reduce abuzurile alocărilor discreţionare ale banilor din Fondul de Rezervă, acestea urmând a fi supuse dezbaterilor şi cunoscute mai bine publicului larg”, susţine IPP în comunicat.

Tăriceanu criticat şi el / Alocarea banilor din Fondul de Rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului în funcţie de culoarea politică a primarilor de municipii şi oraşe 2008 – 2011 (mii lei)

Din analizele IPP rezultă că peste 45% din totalul de aprox. 980 milioane de euro cheltuiţi se alocau în 2008 primăriilor municipiilor conduse de PNL, majoritatea pentru acoperirea cheltuielilor curente şi de capital (52%) sau pentru modernizare şi construire de Biserici (11%).

Boc sare de 70 %  la direcţionarea fondului către primarii PDL

În 2009, odată cu schimbarea puterii, peste 70% din cei peste 160 milioane de euro din Fondul de rezervă se alocau de această dată primarilor PDL, tot pentru cheltuieli curente şi de capital (78% din sumele Fondului). Și în 2010 peste 60% din sumele alocate (în total aprox. 137 milioane de euro) se alocau primăriilor municipiilor şi oraşelor conduse de primari ai PDL, în total acestea primind peste 11 milioane Euro (de 2,3 ori mai mult decât localităţile conduse de primari ai PSD - 3,19 milioane Euro sau de cei ai PNL - 1,48 milioane Euro la un loc). Doar Municipiul Piatra Neamţ a primit în 2010 bani cât au primit toate cele 22 de municipii conduse de primari PNL, de exemplu.

În fine, în 2011, peste jumătate din bani (58%) sunt deja repartizați primăriilor de municipii ai PDL, autorităților locale conduse de primarii PSD aprobându-li-se doar 16% , iar celor ai PNL – 14%.

Nefiind plafonat, acest Fond de rezervă a putut fi mărit de nenumărate ori în cursul anilor, funcție de interese politice conjuncturale, dacă evaluăm prin prisma obiectivelor finanțate. În fiecare an s-a cheltuit mai mult decât s-a aprobat inițial, în 2008 ajungându-se la sume de 20 de ori mai mari, ceea ce înseamnă că aprobarea inițială de către Parlament este pur formală. Parlamentul aprobă o sumă prin Legea Bugetului de Stat, dar Guvernul face ulterior ce vrea, mărind-o prin rectificări bugetare succesive, netransparente şi nepredictibile, pentru calcule politice politice evidente. Aceste rectificări obişnuiesc să se facă în ultimele luni ale anului - anul trecut, de exemplu, Guvernul alocând către primăriile conduse de primari ai propriului partid nu mai puţin de 40 de milioane de euro, cu doar 3 zile înainte de sfârşitul anului, atunci când atenţia publicului şi a presei este în general îndreptată spre alte priorităţi. Doar criza economică care afectează și România face ca în 2011 Guvernul să nu cheltuiască și mai mulți bani, deşi anul fiscal încă nu este încheiat!

Diferențe între sumele alocate prin Legea Bugetului de Stat și cele efectiv cheltuite în perioada 2008 - 2011

IPP consideră că Guvernul se comportă sfidător atât la adresa Parlamentului, cât și a Curții de Conturi care a atras atenția în ultimii ani că, „în majoritatea actelor normative emise pentru alocarea acestor fonduri, nu este stipulată o destinaţie precisă […], ceea ce conduce la imperfecţiuni, interpretări şi subiectivism în ce priveşte alocarea şi derularea acestor fonduri”. Motivând „cheltuieli urgente şi neprevăzute” - aşa cum ambiguu defineşte legea destinaţia sumelor din Fondul de rezervă - Guvernul finanţează masiv cheltuielile curente sau, mai nou, datoriile autorităţilor locale”, susţine comunicatul de presă.

Din 2008 până în anul curent, cei mai mulți bani din fondul de rezervă (mergând până la 78% în 2008 sau până la 75% pentru plata unor arierate și a cheltuielilor curente) s-au alocat pentru cheltuieli curente, pentru modernizare drumuri, finanțare obiective de cultură, recreere și religie dar și pentru plata datoriilor autorităţilor locale (inclusiv către către furnizorii de energice termică). Banii efectiv cheltuiţi pentru situaţii neprevăzute sau de urgenţă (ex: calamităţi naturale) sunt sub 10%.

Pe acest fond, şi ţinând cont de actuala situaţie de criză economică, IPP solicită ca repartizarea sumelor din Fondul de Rezervă să nu se mai facă de către Guvern, ci de către o comisie parlamentară specializată, având în vedere că media sumelor alocate anual în ultimii 4 ani prin Fondul de rezervă echivalează cu aproape un sfert din bugetul Ministerului Educaţiei, spre exemplu.

„Considerăm că orice decizie privind alocări suplimentare de fonduri de la Bugetul de Stat ar trebui să se facă, pe principiul simetriei, de forul care aprobă la început de an acest Buget – respectiv Parlamentul României - printr-o structură specializată, a cărei activitate să fie larg expusă publicului, pentru ca acesta să cunoască pe ce sunt cheltuiţi banii publici şi fiecare parlamentar să poarte responsabilitatea directă a deciziei sale cu privire la votul asupra destinaţiei cheltuielilor publice din Fondul de Rezervă”, susţine Institutul pentru Politici Publice în încheierea comunicatului de presă.

Cluburile Studenţești Liberale au demarat sâmbătă, 3 decembrie 2011, o mișcare națională împotriva fraudei și mitei electorale. Campania se intitulează „Eu nu-mi vând votul” și reunește acțiuni care se vor desfășura pe parcursul unui an întreg. Campania se va desfășura și în campusul universitar de la Ploiești, dar și în zonele pietonale din municipiu.

Deputatul liberal Grațiela Gavrilescu va candida, în 2012, pentru încă un mandat de parlamentar, informează www.observatorulph.ro . Parlamentarul vrea acelaşi colegiu (Prahova - 3) pe care îl reprezintă şi în actualul mandat. „Nu știu dacă va fi mai mare sau mai mic colegiul, dacă va fi desființat sau nu, așa cum nimeni nu știe la ora actuală dacă alegerile vor fi sau nu comasate. (…) Datele problemei sunt la actuala guvernare, prin diverse legi asumate, inclusiv pentru această lege a comasării, deși acest lucru nu este normal în 2011”, a declarat, pentru observatorulph.ro, parlamentarul Grațiela Gavrilescu.

Integral pe www.observatorulph.ro

Un român care locuieşte în provincia spaniolă Castellon îl acuză pe deputatul prahovean William Brânză că a transformat ceremonia Zilei Naţionale în campanie electorală. Brânză este acuzat că a împărţit ieri în Castellon calendare cu chipul său. Totodată, românul domiciliat în Castellon povesteşte, pe pagina sa de internet, că nu a văzut la manifestare steaguri româneşti sau eşarfe tricolore la invitaţii oficiali (preotul român al Bisericii Ortodoxe şi consulul României).

Iată textul integral publicat pe Internet

„Ziua naţională a României sărbătorită la Castellon-Spania, cu un spectacol susţinut de Fuego şi Irina Loghin, care a fost transformat în campanie electorală de Wily Brânză şi gaşca de bacterii necrofage care îl susţin în Castellon.

La acest eveniment naţional, s-au împărţit cu dărnicie şi din belşug baloane, steguleţe şi calendare toate cu chipul patriotului Wily Brânză, dar sub nici o formă un tricolor românesc, au participat preşedintele Carlos Fabra (un individ cu dosare de corupţie pe rol), primarul oraşului, consulul României în Castellon, preotul Bisericii ortodoxe române din Castellon, nu am văzut o eşarfa tricoloră la aceste personalităţi, bineînţeles doar însemne cu mecla patriotului Brânză,cel care a ajutat Poşta Română să ajungă la faliment, cel care şi-a mărit averea în mod considerabil de când reprezintă Diaspora.
Aici Brânză lucrează intens la trocul cu voturi, promite voturile românilor la spanioli, acestea virează banii în conturile Asociaţiilor de români (bineînţeles ale PDL) şi aşa se pot organiza spectacole care să-i bucure pe români şi totodată să-l aplaude pe acest "cavaler "al Poştei Româna (Wily Brânză).

Pregătirea pentru alegeri e foarte intensă în Castellon , de ce?, Castellon are cea mai mare comunitate de români din Spania, majoritatea din Dâmboviţa şi Prahova, un electorat nu foarte pretenţios şi foarte credul, "cavalerul" Brânză, a schimbat consulul, şi-a adus un consul pregătit pentru" alegerile prin corespondenţă", şi-a adus preot din Constanţa, a pregătit pe internet mai multe capcane pentru Asociaţiile de români, care sunt invitate la dialog şi li se pun întrebări : cine vă finanţează, ce activităţi aveţi, intră pe chat încă trei indivizi care se fac că sunt şi ei interesaţi, samd, o adevarată muncă de securişti, un astfel de grup se numeşte GRUPUL DE DIALOG AL ROMANILOR DIN DIASPORA- ATENTIE ESTE GRUPUL pdl, a lui Brânză.

Din păcate celelalte partide româneşti nu sunt interesate de provincia Castellon, vin alegerile şi veţi da vina pe romanii din Diaspora pentru neimplicarea voastră.
Să ne dea Dumnezeu sănătate şi putere de muncă”.

Fostul premier al României a declarat în faţa camerelor de luat vederi că şi-ar dori ca sala din DNA unde a fost cercetat ani de zile să poarte numele său.

„Mi-aş dori ca, după ce se termină totul (procesele în care fostul premier este acuzat de fapte de corupţie) sala unde am fost chemat de atâtea ori să se numească Adrian Năstase”, a declarat fostul premier, la ieşirea de la ultimele audieri, în care este cercetat în dosarul „Mătuşa Tamara”.

În dosarul Mătuşa Tamara sunt peste 1500 de zile de când fostul premier al României, Adrian Năstase, a fost trimis în judecată.

Urmărirea penală în acest dosar a început pe 24 mai 2006, iar Adrian Năstase a fost trimis în judecată pe 31 mai 2007, sub acuzaţia de dare de mită. Dosarul s-a întors la DNA în primăvara lui 2008, pentru refacerea urmăririi penale, ca urmare a unei decizii a Înaltei Curţi, iar în 31 iulie 2008 procurorul general al României a cerut avizul Camerei Deputaţilor pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Adrian Năstase.

După ce au respins, iniţial, în septembrie 2008 începerea urmăririi penale, deputaţii (în noua configuraţie de după alegerile din noiembrie 2008) au admis cererea procurorilor pe 4 martie 2009. Adrian Năstase a fost retrimis în judecată pe 21 octombrie 2009, sub aceeaşi acuzaţie (dare de mita), scrie portalul www.hotnews.ro .

Potrivit procurorilor DNA, Melinescu si Nastase s-au întâlnit în noiembrie 2000, primul (pe atunci membru al conducerii ONPCSB) informându-l pe politician (pe atunci deputat) că în cadrul ONPCSB există în lucru un dosar privind depunerea de către Dana Năstase a sumei de 400.000 de dolari într-un cont deschis la banca Creditanstalt (devenită mai târziu HVB Bank). Melinescu i-ar fi promis lui Năstase că va bloca dosarul până după alegeri, iar după numirea în funcţia de preşedinte al ONPCSB ar fi sustras lucrarea respectivă, pe care i-ar fi înmânat-o lui Ristea Priboi, la acea dată consilier al lui Adrian Năstase.

„Resping în mod categoric acuzaţiile mincinoase formulate împotriva mea, în cadrul dosarului Melinescu. Este un dosar început în anul 2006, pe baza unor delaţiuni făcute de un om aflat în arest (Genică Boerică), şi care nu are nici un fel de dovadă în ceea ce priveşte acuzaţiile împotriva mea”, a declarat Adrian Năstase, citat de www.hotnews.ro