Premiul Nobel pentru pace este unul din cele cinci premii Nobel instituite prin testament de inventatorul şi industriaşul suedez Alfred Nobel. Din păcate, de-a lungul istoriei, multe dintre aceste distincţii au fost acordate unor personaje controversate.
Cordell Hull- Premiul Nobel pentru pace în anul 1945
Hull este un personaj mai puţin cunoscut lumii. El a primit distincţia datorită eforturilor sale de a aduce pace şi înţelegere în cadrul Emisferei Vestice, pentru acordurile de comerţ încheiate de acesta şi activitatea sa în cadrul O.N.U. În anul 1939 nava americană SS St. Louis pleca din Hamburg spre Oceanul Atlantic având la bord nu mai puţin de 950 refugiaţi evrei care căutau refugiu în America de teama repercursiunilor guvernării naziste a Germaniei. Preşedintele din acea perioadă a S.U.A., Roosevelt, a arătat o anumită bunăvoinţă faţă de refugiaţi şi era gata să le acorde azil politic. S-a lovit, în schimb, de refuzul violent al lui Hull care era atunci Secretar de Stat. Astfel, cum Roosevelt a refuzat clar să îi primească în port, Hull a făcut cale întoarsă şi refugiaţii au sfârşit toţi în lagărele naziste.
Jimmy Carter- Premiul Nobel pentru pace în anul 2002
Jimmy Carter a fost cel de-al 39-lea preşedinte al Statelor Unite, între 1977 şi 1981. Mandatul său a fost considerat parţial un eşec, din cauză că nu a atacat Iranul în 1979, când 52 de americani au fost luaţi prizonieri, după instaurarea revoluţiei islamice. Atunci, negocierile dintre părţi au eşuat, SUA a încercat să salveze ostaticii, însă operaţiunea a fost un eşec: două elicoptere au explodat şi opt piloţi americani au murit. În acel punct, americanii se aşteptau să bombardeze Teheranul. Chiar şi în această situaţie, Carter a primit premiul Nobel pentru pace datorită faptului că a luptat întotdeauna pentru respectarea drepturilor omului: şi ca preşedinte, dar şi cât a ocupat funcţia de guvernator al Georgiei. În 1982, el a fondat Centrul Carter, care lupta pentru drepturile omului şi pentru eradicarea bolilor în Africa.
Al Gore-Premiul Nobel pentru pace în anul 2007
El a câştigat celebra distincţie pentru aducerea în faţa opiniei publice internaţionale a problemelor grave declanşate de procesul încălzirii globale. Critici au venit din partea Marii Britanii care considera că Al Gore este prea subiectiv, nu are studii de specialitate în ecologie şi toată cartea sa nu este decât o compilaţie a muncii şi studiilor mai multor cercetători.
Rigoberta Menchu- Premiul Nobel pentru pace în anul 1992
Comitetul norvegian al Premiului Nobel a decis să acorde Premiul Nobel pentru Pace pe anul 1992 Rigobertei Menchú din Guatemala pentru munca depusă de aceasta pentru dreptate socială şi conciliere etnică şi culturală pe baza respectării populaţiei băştinaşe. Menchú ocupa de ceva vreme un rol important de apărător al populaţiei indigene. Rigoberta Menchú a crescut într-o familie săracă care a fost supusă celor mai brutale forme de represiune şi persecuţie. Controversa porneşte de la faptul că nu există dovezi clare că această femeie era prezentă în Guatemala, în anii '50. Unele aspecte referitoare la istoria familiei sale au fost modificate cu bună ştiinţă pentru a-şi propaga mai bine ideile de stânga. Cele care au descoperit această fraudă au fost studiile efectuate de antropologul David Stoll.
Henry Kissinger - Premiul Nobel pentru Pace în 1973
Henry Kissinger, deţinător al unui Nobel pentru pace încă din 1973, considerat artizanul "noii ordini mondiale" şi "stăpân din umbră" al Statelor Unite alături de Zbigniew Brzezinski, a primit această distincţie pentru încheierea Acordului de Pace din Vietnam. Unii îi acuză însă campania secretă, din anii 1969-1975, de bombardare a soldaţilor vietnamezi infiltraţi în Cambodgia. Alte acuze: implicarea lui în declanşarea operaţiunii Condor din anii '70, cu răpiri şi crime, în Argentina, Bolivia, Paraguay şi Chile, dar şi invazia militară turcă în Cipru. Pe faimosul om politic Winston Churchill, în mod ciudat, Comitetul Nobel l-a recompensat în 1953 pentru activitatea sa... literară. De fapt, Churchill a primit premiul pentru cartea "Al doilea Război Mondial".
Itzak Rabin - Premiul Nobel pentru pace în anul 1994
Ithak Rabin a fost comandantul Statului Major al armatei israeliene în Războiul de şase zile (1964-1968), ambasadorul Israelului în Statele Unite, ministrul muncii, conducător al Partidului Muncii, ministrul apărării şi de două ori prim-ministru israelian în perioadele 3 iunie 1974 - 20 iunie 1977 şi 13 iulie 1992 - 4 noiembrie 1995. A fost asasinat de către un extremist evreu. În 1994, a ordonat expulzarea tuturor arabilor din teritoriile ocupate de Israel în timpul Războiului din 1948. În timpul mandatului său de ministru al Apărării, Itzak Rabin a fost responsabil de reprimarea sângeroasă a palestinienilor în timpul primei Intifade. Criticii săi au dezvăluit şi faptul că Rabin a continuat să autorizeze construirea de locuinţe israeliene în teritoriile ocupate în ciuda Acordului de Pace care interzicea acest lucru.
Shimon Perez-Premiul Nobel pentru pace în 1994
Cu toate că Perez a fost direct responsabil cu programul de dezvoltare al arsenalului nuclear al Israelului, acesta a fost învinuit de masacrul din Qana. Acest masacru a avut loc în anul 1996, atunci când armata israliană a bombardat un sat în care se aflau 800 de civili libanezi neînarmaţi, în mare parte copii, femei şi bătrâni care se refugiaseră aici tocmai pentru a scăpa de luptele din apropiere. Din cei 800 de oameni, un număr de 106 au fost ucişi şi 116 răniţi. De asemenea, patru soldaţi fijieni din cadrul Fijian United Nations Interrim Force din Liban au fost grav răniţi.
Yasser Arafat- Premiul Nobel pentru pace în anul 1994
Acest personaj nu mai are nevoie de nici un fel de introducere. Se trăgea dintr-o familie palestiniană, probabil din Fasia Gaza (Arafat şi-a ocultat originea alegându-şi locul de naştere în funcţie de împrejurări, adesea susţinea că s-a născut la Ierusalim) dar şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Cairo împreună cu fraţii şi surorile sale (în numar de şase). Arafat, privit în anumite cercuri ca fiind unul dintre cei mai prolifici criminali din istorie, a fost catalogat de foarte multe ori ca fiind doar un conducător terorist. Astfel în ciuda eforturilor de pace întreprinse de acesta, Kare Kristiansen, un norvegian membru al Comitetului Nobel, a semnat în anul 1994 un protest în care reclamă decernarea premiului Nobel pentru pace lui Yasser Arafat pe care nu s-a sfiit sa-l catalogheze drept un terorist notoriu.
Menachem Begin Premiul Nobel pentru pace în anul 1978
Ultimul dar nu şi cel din urmă este temutul lider evreu Begin. Chiar dacă acesta a fost fost conducătorul organizaţiei miliante Irgun, organizaţie recunoscută pe plan internaţional ca fiind una teroristă şi este direct răspunzător de raiduri şi executii asupra populaţiei arabe, el a primit Premiul Nobel în 1976, chipurile pentru contribuţiile sale la încheierea Acordurilor de la Camp David din acelaşi an. Premiul a fost de fapt împărţit între Begin şi Anwar Sadat, la acea dată preşedinte al Egiptului.
BONUS: Vladimir Putin, nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace în 2014
Comparat adresea cu Adolf Hitler, preşedintele rus Vladimir Putin este unul dintre cei 278 de candidaţi la distincţie de anul acesta. În contextul invaziei ruse din Ucraina, acest gest al comitetului norvegian a stârnit amuzament în întreaga lume. Între aceste nominalizări iniţiale figurează şi Papa Francisc şi fostul consultant NSA Edward Snowden, precum şi cativa activişti ruşi care au militat pentru drepturile omului.
(9am.ro)