- Era finalul lunii aprilie 1941, trupele germane invadaseră Grecia și Iugoslavia la începutul lunii, pentru a-i ajuta pe italieni care sufereau înfrângeri usturătoare.
- Deja, pe 25 aprilie, guvernul elen se refugia pe insula Creta și mai apoi va lua calea exilului în Egiptul controlat de britanici.
- Armata greacă începuse să capituleze, iar coloanele de blindate și motorizate germane aveau drum liber spre Atena.
Pe 27 aprilie 1941, în prima zi când trupele germane din Grecia au intrat în capitala Atena, o coloană de vehicule germane și motociclete s-a îndreptat imediat spre Acropole, cel mai înalt punct al orașului pentru a-și semnala prezența pentru locuitorii orașului.
Acolo se afla de gardă Konstantinis Koukidis, un soldat din Regimentul de Gardă Evzones, care păzea drapelul național arborat pe Acropole. Ofițerii germani i-au ordonat să coboare drapelul grecesc de pe catarg și să-l predea unui ofițer drept captură simbolică. Ulterior, germanii trebuiau să-și ridice propriul drapel.
Koukidis a coborât drapelul grecesc, a fugit printre soldații germani care încercau să-l oprească, s-a înfășurat cu el și s-a aruncat în prăpastie.
Comandanții germani au fost impresionați de gestul tragic al evzonului și ar fi permis ca și drapelul grecesc să fie arborat pe Acropole, pe alt catarg, lângă cel german pe durata celor 3 ani și 6 luni de ocupație străină a insulei.
După o lună, doi tineri au furat drapelul german
În noaptea de 30 mai 1941, doi tineri greci au sustras drapelul nazist de pe Acropole, dând primul semnal al luptei de rezistență împotriva ocupației germane, italiene și bulgare.
Cei doi tineri, Apostolos Santas și Manolis Glezos, ambii de 19 ani, cu simpatii comuniste, au devenit eroii luptei de rezistență grecești. Ambii au fost judecați și condamnați la moarte în absență, dar nu au fost identificați. Manolis Glezos a fost prins pentru alte fapte în 1942 și torturat câteva luni, dar eliberat. Amândoi au supraviețuit războiului și au trăit până la vârste venerabile. Glezos a fost și europarlamentar de două ori, în 1984 și 2014-2015.
Legenda lui Koukidis, contestată recent
Deși soldatul Koukidis are și o placă comemorativă pe Acropole, sunt voci care contestă chiar existența acestui bărbat, mai ales că nu a putut fi găsit în arhivele Armatei. Există însă o serie de martori oculari au confirmat povestea eroică a evzonului și deja legenda a intrat prea mult în conștiința publică pentru a mai fi contestată.
O rezistență îndârjită în Grecia, împotriva ocupanților
Națiunea greacă a suferit extrem de mult de pe urma ocupației trupelor Axei (Italia, Germania și Bulgaria).
Peste 300.000 de greci ar fi murit de foame din cauza lipsei cerealelor. Grecia nu mai putea primi importuri de grâne din cauza blocadei comerciale impuse de război și a flotei britanice din Marea Mediterană.
Alți peste 70.000 de civili greci au fost executați de trupele de ocupație (21.000 de germani, 40.000 de bulgari și 9000 de către italieni), drept măsuri de pedepsire.
Peste 20.000 de partizani greci au murit în lupta cu ocupanții care au provocat pierderi similare (21.087 militari uciși)
Trupele Axei au distrus aproape 1400 de localități în totalitate, sub suspiciunea de a fi adăpostit partizani greci. Peste un milion de cetățeni au rămas fără locuințe după raziile trupelor ocupante care au incendiat locuințele.
Rămân de amintit Masacrul de la Viannos, din septembrie 1943 (peste 500 de civili ), Masacrul de la Kalavryta (693 de civili uciși de germani) , din decembrie 1943, masacrul de la Distomo, din iunie 1944 (228 de civili greci executați), masacrul de la Kendros, din august 1944 (164 civili uciși).
Grecii au plătit scump această ocupație și au luptat cu eroism, dar nu s-au lăsat îngenuncheați.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană