- Pe 22 iunie 1940, Franța capitula la Compiegne, în același vagon de tren în care se semnase armistițiul din 1918.
- Pe 26 iunie 1940, Uniunea Sovietică înainta un ultimatum României în care o soma să predea în termen de 48 de ore regiunea Basarabiei și Bucovina de Nord.
- Totul se petrecea la numai 4 zile după dispariția Franței de pe scena politică europeană. Ultimatumul nu era întâmplător.
- Era consecința Pactului de Neagresiune Ribbentrop-Molotov din august 1939.
Stalin prinde curaj în toamna lui 1939
în 1939 Stalin trece la acțiune și după ce rezolvă conflictul de graniță cu Japonia (1936 - sept. 1939) trece la ofensivă în Polonia pe 17 septembrie și ocupă mai mult de jumătate din teritoriu în numele „eliberării etnicilor bieloruși“.
În octombrie trimite ultimatumuri către țările baltice și Finlanda să accepte primirea unor unități sovietice pe teritoriul său pentru „ajutorare în caz de atac“. Finlanda refuză oferta generoasă a rușilor și este invadată pe 30 noiembrie 1939. Finlandezii luptă eroic, provoacă pierderi uriașe bolșevicilor dar în martie 1940 sunt nevoiți să încheie pace prin care pierdeau 9% din teritoriu în favoarea Sovietelor.
Stalin spera că acum e momentul lui și al lui Hitler să facă noua politică a Europei, să împartă țările și sferele de influență. Ulterior avea să afle că liderul german vroia să-l trimită să-și facă zone de influență prin Orient, fără să-i permită accesul în Balcani, cum spera.
Iunie 1940 - Vine și vremea răfuielii cu țările baltice
Războiul mergea prost pentru occindentali în vestul Europei. Francezii pierdeau Bătălia Sedanului (15 mai 1940), britanicii începeau retragerea de pe continent (Dunkirk 26 mai- 4 iunie 1940). Trupele germane se revărsau acum în jumătatea de nord a Franței.
În prima jumătate a lunii iunie 1940, era destul de clar că Franța, cel mai important garant al lumii postbelice, era pe cale să piardă războiul și să nu mai conteze pe plan internațional. Guvernul Reynaud lua în considerare capitularea încă din 8 iunie 1940.
Germanii intrau în Paris pe 14 iunie, iar guvernul francez se muta la Bordeaux (sud-vestul Franței).
Tot pe 14 iunie 1940 sovieticii dau o serie de ultimatumuri țărilor baltice să permită instalarea unor guverne populare (prosovietice). În ziua următoare trupele sovietice invadează Letonia, Estonia și Lituania.
Guvernul Reynaud își depune mandatul pe 16 iunie, iar următorul prim-ministru, Philipe Petain, face primele diligențe către Reich pentru a începe negocierile privind capitularea Franței.
Pe 22 iunie francezii semnează armistițiul și pierd jumătate de țară plus plata unor compensații financiare.
Problema Basarabiei
Încurajat de evenimentele din Vest, Stalin se pregătește să rezolve și problema Basarabiei. -
Pe 23 iunie 1940, peste 20 de avioane sovietice violează spațiul aerian al României și survolează nestingherite cerul deasupra Chișinăului.
24 iunie 1940 – Ribbentrop era informat că sovieticii doreau Basarabia și Bucovina de Nord. Diplomatul german și-a arătat surprinderea deoarece pretenția asupra Bucovinei nu era specificată în protocolul secret al Pactului din '39. Germanii cer explicații, de unde și până unde a a ajuns Bucovina în discuție deoarece nu a aparținut niciodată Rusiei, ci Austriei, și în prezent României. Molotov i-a dat o explicație demagogică arătând că minoritatea ucraineană din nordul Bucovinei abia așteaptă să fie reunită cu patria mamă, RSS Ucraineană. Hitler a strâmbat din nas. Știa că Stalin întinde coarda prea mult, dar nu a avea ce face. Aproape toate diviziile Reichului se aflau în campanie pe teritoriul Franței. A aprobat tacit pretenția Moscovei.
Bucureștiul se sperie și cedează fără comentarii
Argetoianu: „Să protestăm, dar să primim condiţiile Sovietelor“.
Pe 26 iunie la ora 22.00 Molotov informa Ministerul Român de Externe asupra pretențiilor teritoriale cu titlu de ultimatum.
Elita de la București e lovită parcă în moalele capului. Primul șoc se ptrecuse cu câteva zile mai devreme la aflarea veștii privind căderea Franței, marele nostru aliat interbelic. Ultimatumul sovietic are un efect teribil.
Se instalează fatalismul : „Asta e!“; „Suntem prea mici“ „Nu putem face față“, mai ales la șefii Armatei.
Pe 27 iunie se fac la București două consilii de coroană. La primul, de la ora 12.30 , 11 reprezentanți votează împotriva acceptării ultimatumului, 10 pentru și 5 pentru negocieri.
Generalul Florea Țenescu, șeful de Stat Major al Armatei a prezentat un un raport catastrofal asupra stării Armatei și a supraestimat pericolul reprezentat de Armata Roșie, recomandând abandonarea provinciei și a oricărei idei de rezistență.
Se trimite un mesaj la Moscova în care se face apel la începerea unor negocieri. Imediat, Molotov răspunde că nu acceptă nicio negociere și că statul român trebuie să evacueze teritoriile menționate în termen de 4 zile. Răspunsul să fie cu „Da“ sau „Nu“.
Speriați, politicenii români fac al doilea Consiliu de Coroană la ora 21. De data asta 19 votează pentru acceptarea fără condiții și numai 6 se pronunță împotrivă și o singură abținere.
Poate cea mai elocventă declarație la starea de lașitate generală este cea a lui Constantin Argetoianu : „Să protestăm contra abuzului de forţă, dar să primim condiţiile Sovietelor“.
La fel ca și elita politică de la București, administrația românească reacționează panicard și haotic cu retragerea convenită. Armata română este uneori depășită de coloanele motorizate ale sovieticilor care se grăbeau să ocupe cât mai repede teritoriul stabilit. Apar incidente, soldați români atacați de militanți bolșevici. Românii basarabeni se simt trădați, abandonați bolșevicilor. Așa, pe fondul panicii și dezorganizării retragerii românești și al tupeului rusesc, Moscova ocupă și ținutul Herța (o regiune cu 4 sate și 304 km2).
Nu vom știi dacă mișcarea lui Stalin era un bluf sau chiar avea de gând să atace România cu riscul de a strica orice prietenie cu Germania nazistă care avea nevoie de petrolul românesc în proiecțiile de război pe anii viitori. Realitatea ne-a arătat că rușii concetraseră forțe seriose cu mijloace blindate la granițele României, deci amenințarea avea totuși un fundament.
Mai trist este că nu s-a încercat nicio rezistență din partea românească, indiferent de forța inamicului.
Basarabia sau Republica Moldova
Basarabia va deveni republică sovietică până în august 1991, dar cu Buceagul cedat RSS Ucrainene și cu Transnistria alipită provinciei. Românii de acolo au suferit mai multe rânduri de epurări, deportări, procese de rusificare, misificări repetate încât după dispariția Uniunii Sovietice, cetățenii de acolo nu știu nici acum cărei lumi aparțin cultural. Acum, Republica Moldova a primit statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană pe fondul războiului din Ucraina. Nimeni nu știe cum poate sa acceadă în uniune cu problema separatistă a Transnistriei, la care elita de la Chișinău nu vrea să renunțe.
Citește și Reacția MAE la amenințările lui Medvedev împotriva Moldovei și României: “Un mare grad de frustrare”
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană