În acest an se împlinesc 40 de ani de la înfiinţarea Federaţiei Române de Judo (înfiinţată la 21 mai 1968). Evenimentul va fi aniversat vineri, 7 noiembrie, la Palatul Parlamentului. Vor fi prezenţi pionierii judo-ului românesc, arbitri şi tehnicieni din ţară şi de peste hotare, reprezentanţi ai CSOR şi ai altor federaţii naţionale de arte marţiale. Vor fi prezente peste 400 de personalităţi din domeniu. Nu va lipsi preşedinţii Federaţiei Mondiale, Marius Vizer, al Uniunii Europene de Judo, Soloveycy Rusu, sau al Fundaţiei Europene de Judo, Liviu Luca. Au confirmat participarea preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu. Şi e bine că participă, întrucât judo se numără printre puţinele discipline sportive din România care a triumfat la Jocurile Olimpice de anul acesta.
De la Jigoro Kano la Alina Dumitru
Evenimentul va fi marcat şi printr-o apariţie editorială. Se află în faza redactării finale volumul intitulat „40 de ani de judo în România (1968-2008)”, având subtitlul „De la Jigoro Kano la Alina Dumitru”, Jigoro Kano fiind fondatorul acestei arte marţiale.
Volumul, semnat de un colectiv de autori, are în vedere o abordare care să sublinieze facultatea judo de a favoriza contactul cu zonele profunde ale sinelui, stimulând şi însufleţind imaginaţia. Va fi urmărit traseul acestei discipline în fiecare judeţ al ţării, pe baza informaţiilor furnizate de specialişti din teritoriu. Sigur, va fi foarte greu de reconstituit cu minuţiozitate întregul traseu, în unele zone neexistând o preocupare constantă pentru arhivarea documentelor. Conform intenţiilor iniţiatorilor acestui proiect, volumul va cunoaşte şi o a doua ediţie, revăzută şi adăugită.
Vina fotbalului şi vina judo-ului
Acest volum reprezintă, într-un fel, recompensa pe care o merită toţi cei care au trudit pentru impunerea şi dezvoltarea judo-ului în această ţară. Meritele acestora trebuie subliniate (Dacă, după cum spun glumeţii, fotbalul este vinovat pentru relele din societatea românească, judo, înaintea - nu doar cronologic - altor arte marţiale, se poate face „vinovat” de „însănătoşirea” societăţii).
Volumul include şi un istoric al problemei (de la etimologie şi origini până la realitatea şi actualitatea acestui sport), precedente, înscriere într-o bibliografie a cărţii, o raportare la lucrări-reper dintr-o bibliografie străină. conexiuni cu sporturi autohtone şi stabilirea locului pe care îl ocupă judo într-o potenţială ierarhie a sporturilor de echipă sau individuale preferate de români. Vor fi reînviate unele momente istorice ale sportului respectiv. Volumul va mai include tuşe portretistice ale unor personalităţi accentuate din domeniu, cu rol hotărâtor în impunerea şi evoluţia judo-ului în România. Volumul urmează să apară la începutul lunii decembrie a.c.
Formarea, destrămarea şi renaşterea judo-ului prahovean
Fireşte, Prahovei, judeţ în care această artă marţială a avut o evoluţie spectaculoasă, îi este dedicat un capitol distinct în volum. Capitolul dedicat Prahovei poartă titlul „Formarea, destrămarea si renaşterea judo-ului prahovean” şi este redactat de un grup de tehnicieni ploieşteni coordonat de Constantin Savu, secretar general al Federaţiei Române de Judo şi director executiv al CS Petrom. „Înfiinţarea Federaţiei Române de Judo a fost primită cu mare entuziasm şi în Judeţul Prahova. Reconfortant pentru noi, ploieştenii, e faptul că într-un moment în care fotbalul devenea, graţie echipei extraordinare care a fost FC Petrolul acelei perioade (campioană naţională în 1966), mândria judeţului, un mare număr de iubitori ai disciplinei noastre, disciplină de concentrare, tenacitate, proiect şi reflecţie, se îndrepta cu tot entuziasmul spre judo. Odată cu înfiinţare FR Judo, începea să se impună o disciplină cărora foarte puţini îi pătrunseseră tainele până atunci. Pornirea tumultoasă, discutată, disputată a fost însă atât de decisă, încât Ploieştiul şi Prahova s-au situat rapid în avanposturile judo-ului românesc. Prin număr şi performanţă, prin încredere şi rezultate Prahova a urcat ulterior pe podium. Astăzi, sunt multe licee teoretice care reclamă prezenţa între disciplinele lor sportive a judo-ului”, comentează Constantin Savu..
Începuturi
Imediat după înfiinţarea Federaţiei, în două localităţi, Plopeni şi Ploieşti, apar primele echipe de judo.
În 1968, la Plopeni, Vasile Roşu formează prima echipă de judo din judeţ în cadrul clubului Metalul. Ulterior, vor antrena aici Alexandru Rusea şi Emil Meşteru, actualul viceprimar al Slănicului de Prahova. Secţia se va desfiinţa după 1990. Acestea sunt primele gesturi menite sa impună judoul în Prahova. Sigur, nu este locul aici pentru a reproduce întregul capitol dedicat judo-ului prahovean.
Şansa se numeşte CS Petrom
În 1993, în urma discuţiilor dintre Constantin Savu şi liderul FSLI Petrom Liviu Luca, practicant al judo-ului de performanţă în tinereţe, apare centrul de judo PETROM, înfiinţat pe lângă FSLI PETROM. În anul 1997, a luat naştere Clubul Sportiv Petrom, echipa de judo avându-i antrenori principali pe Constantin Savu, Mircea Cârcioiu şi Gheorghe Savu. Se va dovedi un eveniment crucial pentru destinul judo-ului prahovean şi românesc. Nu se puteau obţine insigne de succes în palmares şi nici garanţia practicării durabile a acestui sport fără şansa numită CS Petrom. Sunt realităţi care merită superlativele gratitudinii şi permanenţa evocării. Colaborarea între CS Petrom şi FR Judo, întotdeauna fără hiat, a dus la înflorirea unui sport în care volitivul, energetica fizică şi aptitudinea spiritului sunt la ele acasă. Mişcarea judo în Prahova avea să cunoască o dezvoltare fără precedent. Mărturie stau sutele de medalii obţinute de judoka prahoveni la toate categoriile de vârstă, atât în competiţiile naţionale, cât şi în cele internaţionale, culminând cu titlul olimpic obţinut în acest an de judoka Alina Dumitru.