Categorie: Timp liber

copil si bani"O să-i ofer copiilor mei tot ce n-am avut eu" - spun toţi părinţii care au crescut în familii cu posibilităţi materiale limitate. E normal să vă doriţi ce-i mai bun pentru copil, dar înainte să-i faceţi toate gusturile şi să-i daţi toţi banii pe care îi cere gîndiţi-vă puţin: nu cumva lipsurile v-au învăţat să preţuiţi banii câştigaţi, să învăţaţi cum să faceţi economii?

O educaţie solidă oferită unui copil trebuie neapărat să încludă şi domeniul financiar. Degeaba copilul beneficiază de o educaţie aleasă şi merge la cele mai bune şcoli dacă nu va şti, mai târziu, cum să preţuiască banii câştigaţi prin munca sa.
Aşa că ceea ce s-ar putea numi "educaţia financiară" trebuie să înceapă devreme. Cu cât mai devreme cu atât mai bine.

În jur de 3-4 anişori, copiii nu prea ştiu ce înseamnă banii, de unde vin şi unde se duc.

În perioada 5-10 ani copiilor le place să strângă monede lucioase, să le numere. Nu prea înţeleg ei valoarea lor. O vor face în momentul în care vor începe să îi şi foloseasca. Ca să-i ajutaţi, îi puteţi lăsa să participe la discuţiile despre buget ale familiei - trebuie să le explicaţi că în casă intră o anumită sumă de bani şi că din ea trebuie să plătiţi mâncarea, întreţinerea sau hainele noi. Lucrurile deosebite, mai scumpe sau mai mari, pot fi cumpărate doar dacă economisiţi bani înainte.
Truc: cumpăraţi o puşculiţă, în care va pune bani toată familia, iar după o perioadă o veţi sparge şi veţi folosi banii, oricât de puţini ar fi, pentru a cumpăra ceva plăcut sau util pentru toţi.

piggy-bankCând merg la şcoală, la 6-7 ani, majoritatea copiilor încep să primească bani de buzunar, pentru a-şi lua mâncare. Acum încep copiii să înţeleagă din discuţiile părinţilor, din discuţiile pe care le aud în jur, sau de la televizor, că banii se câştigă prin muncă şi că, fără ei, nu putem avea nimic din ceea ce ne trebuie.
Acum este un moment bun pentru a urmări ce face copilul cu banii şi dacă ştie să-şi administreze "bugetul". Îl puteţi învăţa să pună deoparte o mică parte din suma primită ca să economisească pentru ceva ce îşi doreşte. Dacă doriţi, îl puteţi învăţa să ofere celor mai puţini norocoşi o parte din banii primiţi.

De la 11 ani, copilul deja înţelege mai multe şi o oarecare experineţă legată de bani. Poate face anumite lucruri pentru a câştiga proprii bani de buzunar (să hrănească pisica unui vecin plecat în vacanţă, să strângă frunzele din curtea bunicilor). Copilul trebuie să inţeleagă cât de important este să pună bani deoparte. Puteţi pune condiţii în ceea ce priveşte banii de buzunar: dacă vrea să aibă bani mâine la şcoală, trebuie să facă ceva în casă.
Este foarte important să înţeleagă că banii trebuie câştigaţi şi că nimeni nu-ţi dă bani degeaba.
Urmăriţi comportamentul copilului: ce face cu banii de buzunar?
Este capabil să pună ceva deoarte? Puteţi refuza să-i cumpăraţi ceea ce îşi doreşte (CD-uri, jucarii, etc.), în schimb primeşte săptămânal o sumă mai mare de bani, din care să-şi poata lua ce vrea el. Aşa poate învăţa cum să se încadreze într-un anumit buget, din care trebuie să-şi ia şi jucării, dar şi mâncare, în fiecare zi, la şcoală.

În alte ţări, adolescenţii de 16 ani încep deja să lucreze part-time şi îşi câştigă proprii bani de buzunar. Tot acum învaţă ce sunt impozitele. Tinerii sunt obişnuiţi să muncească din adolescenţă, chiar dacă părinţii şi-ar permite să le ofere tot ce vor. Nu lucrează pentru că ar avea nevoie neapărată de bani, ci pentru că trebuie să înveţe, chiar din adolescenţă cum se câştigă banii.
La noi, sunt foarte puţine companiile care angajează adolescenţi. Cu puţin noroc, se găsesc job-uri - împărţit pliante sau vândut cosmetice.
Din păcate, la noi, românii, există concepţia precum că tinerii trebuie să fie sprijiniţi financiar de părinţi până la 22-23 de ani, când majoritatea termină facultatea, deşi există şi job-uri pentru liceeni sau studenţi şi chiar este indicat ca adolescentul să lucreze câteva ore pe zi, măcar în week-end, ca să poată preţui banii pe care îi are.

Job-uri pentru adolescentii care vor să câştige banii proprii:
Baby sitting pentru rudele sau prietenii care au copii mai mici şi nu îi pot lăsa singuri acasă când pleacă în oraş, la ţară sau la o petrecere.
Să facă curat în casa părinţilor sau a unor prieteni care nu au timp.
Să spele maşina familiei, sau a unei cunoştinţe.
Să aibă grijă de animalele vecinilor când stăpânii nu sunt acasă, sau să le îngrijească zilnic, pentru câteva ore.

Back To Top